Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) trage un semnal de alarma cu privire la modul in care se dezvolta cooperativele agricole in Romania, din pacate mai mult pe hartie, decat in realitate. Cooperativele agricole autohtone au un grad de capitalizare de circa 5% si o marja de profit de doar 1,54%, potrivit unei analize realizate de Uniunii de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. Investitii considerabile au fost realizate de un numar redus de cooperative, ceea ce necesita o alta abordare legislativa si fiscala pentru dezvoltarea si consolidarea sistemului cooperatist modern in Romania.
“Este responsabilitatea noastra comuna sa dam o sansa reala de dezvoltare cooperativelor noastre si implicit agriculturii romanesti. Constatam ca exista in Romania foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativa agricola care doar profita de oportunitati/facilitati si care apreciem ca vor abandona aceasta activitate imediat ce nu va mai fi stimulata. Este nevoie de insanatosirea sistemului cooperativelor agricole prin legislatie, pentru a da o sansa reala dezvoltarii si consolidarii acestora in interesul membrilor pe termen mediu si lung”, se arata intr-un comunicat de presa al UNCSV.
Mesajul UNCSV
“Cooperativele agricole nu sunt pentru toata lumea, ci doar pentru cei care cunosc, inteleg si isi asuma sa respecte principiile cooperatiste valabile la nivel international. Limitarile si constrangerile impuse de acestea garanteaza succesul daca sunt respectate si implementate cu corectitudine, transparenta si profesionalism in interesul membrilor care detin parti sociale si al comunitatii din zona unde isi desfasoara activitatea.
Facilitatile si prioritizarea in accesul fondurilor europene nerambursabile se acorda tocmai pentru a suplini aceste constrangeri impuse de forma de organizare. Cei care nu doresc aceste limitari, isi pot desfasura activitatea in cadrul SRL-urilor sau altor forme juridice economice.
A sosit momentul in care cei care sunt pusi pe combinatii legate de asocierea in cooperative trebuie sa renunte la acest lucru si sa-si reorienteze activitatile catre alte forme juridice.
Cei care le-au infiintat, nu functioneaza, prezinta cifra de afaceri zero si incearca sa modeleze legislatia pentru a le fi permisiva, favorabila, trebuie sa se indeparteze, reorienteze catre alte forme juridice si sa lase cooperativele agricole din Romania sa urmeze fagasul firesc al dezvoltarii si consolidarii pentru a avea o sansa sa fie competitive si rezista pe piata conform principiilor cooperatiste.
Avem exemple de cooperative agricole de succes functionale care arata rezilienta sistemului cooperatist modern si in Romania, motiv pentru care ne dorim sustinerea acestui vlastar pentru a deveni un stejar puternic”, se arata in comunicat.
La nivelul anului 2018, in Romania erau inregistrate 1.507 cooperative agricole, insa mai putin de jumatate aveau bilantul depus.
Romania, in etapa incipienta a consolidarii cooperativelor!
Scopul Uniunii de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. este eficientizarea activitatii cooperativelor agricole ce activeaza in Romania, creatoare de valoare adaugata, perene, in concordanta cu principiile cooperatiste si distribuirea echitabila a rezultatelor cooperativei in functie de activitatea economica a fiecarui membru.
Sunt dovezi istorice ca, mai ales in perioadele de criza, cooperativele agricole sunt alternative de echilibrare economico-sociala si suntem convinsi ca vor continua sa intareasca aceasta realitate si in contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.
Cooperativele agricole vor avea un impact major in echilibrarea balantei comerciale, al cresterii valorii adaugate productiei primare si consolidarii rolului fermierilor in cadrul lantului agricol si alimentar pentru a oferi preturi accesibile pentru consumatori si corecte pentru fermieri. Aceasta se poate asigura daca membrii si cooperativele respecta legea, functioneaza din punct de vedere comercial, sunt autonome, independente financiar si rentabile.
La data de 31.12.2018 in Romania figurau ca fiind infiintate 1.507 cooperative agricole. Dintre acestea, numai 655 cooperative (43,46%) au depus bilant pentru anul fiscal 2018 si 263 au inregistrat o cifra de afaceri mai mare decat 0 (17,45%), care au generat o cifra de afaceri de 1,358 miliarde lei (291.227.917 EURO) si venituri totale de 1,378 miliarde lei (295.563.929 EURO).
Acestea au 1.014 angajati si 7.503 membri cooperatori. 262 cooperative au obtinut profit in 2018 (40% din cele care au depus bilant). Profitul brut total la nivel national a fost de 23.758.471 lei. Marja profitului (% din cifra de afaceri) este de 1,54%. Apreciem ca este o etapa incipienta a consolidarii cooperativelor, in care marja profitului este mica, deoarece profitul se formeaza la nivelul membrilor pentru acoperirea costurilor acestora.
Realizand o analiza a indicatorilor financiari la nivelul cooperativelor agricole din Romania, observam ca gradul de capitalizare este de cca 5%. Aceste valori reflecta gradul scazut de capitalizare al cooperativelor agricole, finantarea activelor fiind realizata prin capital atras sau imprumutat pentru finantarea activelor inaintea capitalului propriu.
O crestere a volumului de activitate derulata prin cooperativele agricole, conduce la cresterea profiturilor obtinute care ar putea fi reinvestit la rezerve, conducand astfel la cresterea capitalurilor proprii.
Un grad superior de capitalizare reflecta angajamentul pe termen lung al membrilor cooperatori pentru dezvoltarea sustenabila a cooperativei.
Lichitatea curenta scazuta, constanta, de cca 1.14 indica dificultatea cooperativelor in achitarea datoriilor pe termen scurt, starea financiara a cooperativelor aflate in aceasta situatie fiind nefavorabila pe termen scurt. Rata curenta este imbunatatita in situatia contractarii unor imprumuturi pe termen lung, ceea ce ar putea conduce la o crestere a cash-flow-ului si implicit a activelor curente.
Valoarea mediana la nivel de sector, indica faptul ca mare parte a cooperativelor nu au realizat investitii, ponderea activelor imobilizate in total active fiind nesemnificativa. Ponderea elementelor patrimoniale ce servesc cooperativele in mod permanent necesita imbunatatiri.
Rata profitului net are valori scazute la nivel de sector, ceea ce indica faptul ca profitabilitatea cooperativelor agricole este scazuta datorita rolului socio-economic pe care il are si pentru ca scopul principal este mentinerea in competitia de pe piata unica, a membrilor, capitalizarea acestora si adaugarea de valoare adaugata productiei primare a membrilor.
Dintre cooperativele agricole care au inregistrat profit circa 51,15% au fost infiintate in perioada 2016 – 2018. O pondere semnificativa o au si cooperativele cu peste 5 ani vechime (30,92%), in timp ce cooperativele cu peste 10 ani vechime au o pondere de numai 5,73%.
In patrimoniul cooperativelor profitabile regasim 68,93% din activele imobilizate ale cooperativelor agricole din Romania. Pentru 27% dintre acestea (71 cooperative), valoarea activelor este mai mare decat 100.000 lei, in timp ce valori ale activelor mai mari de 1.000.000 lei regasim numai in 10,31% dintre cooperative (27 cooperative). Astfel, rezulta ca investitii considerabile au fost realizate de un numar redus al cooperativelor ceea ce necesita o alta abordare legislativa si fiscala pentru dezvoltarea si consolidarea sistemului cooperatist modern in Romania.
Exista un decalaj enorm intre nivelul de dezvoltare al cooperativelor din UE si a celor din Romania. Toate cooperativele agricole active in acest moment in Romania, au impreuna o cifra de afaceri mai mica decat a unei singure cooperative agricole medii din UE. Fara un mecanism stimulativ, cooperativele noastre nu au nici o sansa sa recupereze acest enorm decalaj.
Propunerile UNCSV!
Reprezentantii UNCSV apreciaza ca sunt cateva aspecte necesare si utile care au fost preluate urmare a propunerilor realizate si sustinute de Uniune, urmare a consultarii cooperativelor din toate sectoarele, se mai arata in comunicat.
Realizarile de pana acum in domeniul legislatiei si functionarii cooperativelor agricole trebuie sa fie intarite in directiile urmatoare:
1. Mentinerea perioadei de proba la membri asociati conform legislatiei in vigoare in prezent, respectiv art. 9 b1 modificat prin Legea nr. 21/2019. Numarul de membrii cooperatori per cooperativa a scazut de la 7.58 in 2015 la 5.49 in 2018. Conform legislatiei in vigoare, numarul minim de membri intr-o cooperativa este de 5. Prin introducerea perioadei de proba pentru o perioada de maximum 1 an in 2019, a crescut numarul mediu de membri din cooperative la 6.3. Este foarte important sa fie mentinuta aceasta prevedere.
Prin relaxarea/slabirea de continut a lit. b1 a art. 9, nu va mai creste numarul mediu al membrilor cooperatori detinatori de parti sociale, iar aceste cooperative nu se vor dezvolta si nu vor rezista in timp, mentinandu-si activitatea doar atat cat vor primi facilitati, respectiv maximum 5 ani. Ulterior vor fi abandonate, nu vor mai depune bilant sau vor depune pe 0, sau la sume infime precum cele 40% din cooperativele agricole existente la nivelul anului fiscal 2018.
Cu cat cooperativele agricole au mai multi membri cu parti sociale care respecta obligatiile si drepturile din Legea Cooperatiei Agricole, cu atat mai repede o sa se consolideze cooperativa, o sa reziste mai mult in timp, o sa mentina membrii in competitia de pe piata unica, o sa se capitalizeze, o sa adauge valoare adaugata productiei primare prin intermediul cooperativei si astfel vom avea produse locale de calitate la preturi corecte.
Pentru a asigura relatiile corecte intre membrii si cooperative, atunci trebuie ca membrilor asociati care au mai mult de 1 an de colaborare prin intermediul cooperativei sa li se ofere participarea la capitalul social si la sedintele Adunarii Generale.
2. Este corecta incadrarea membrului asociat ca si membru cooperator la lit. b2 art. 9, doar daca este prevazuta clar si se respecta perioada de proba aplicabila azi, pentru a vedea daca este serios, respecta obligatiile pe care le are, intelege principiile cooperatiste si le asuma si vrea sa lucreze in aceste conditii.
3. Definirea si introducerea termenului de gospodarie taraneasca la lit. h) a art. 9 pentru a se asocia in cooperative, nu este necesara in aceasta lege. Acestia sunt implicati si pot fi cooptati si in prezent.
Solutia pentru a ajuta gospodariile taranesti sa se asocieze si sa beneficieze asa cum se declara, este sa fie cooptati cu parti sociale primiti in AGA, dat drept de vot si distribuit rezultatele cooperativei si catre ei, nu doar declarativ si folositi in scop de marketing pentru a amesteca produse industriale cu ,,traditionale’’ si a le valorifica ca fiind toate ,,traditionale’’. Acest lucru va crea probleme in transpunere si respectare, iar beneficiile vor ramane tot la procesatorul sau procesatorii care au infiintat cooperativa.
4. Pentru cresterea gradului de capitalizare este foarte important ca la art. 45 alin. 3 din Legea Cooperatiei Agricole, distribuirea profitului prin dividende sa fie realizata proportional cu participarea la realizarea cifrei de afaceri a membrilor detinatori de parti sociale, respectand prevederile alin. 2 ale art. 45 si prioritizand dezvoltarea cooperativei si a rolului social.
5. Repartizarea sumelor din dividende catre persoane fizice sau juridice care nu detin parti sociale, respectiv clienti/membri asociati, este ilegala si conduce la dubla impozitare. Daca Adunarea Generala a membrilor unei cooperative care au membri asociati doreste sa le achite o parte din profitul realizat, atunci trebuie sa fie corecti cu ei de la inceput si sa le plateasca un pret mai bun pentru produsele livrate prin/catre cooperativa.
6. Cooperativele agricole se infiinteaza pentru a servi interesele membrilor cu parti sociale in conformitate cu principiile cooperatiste.
Am propus, sustinut si s-a aprobat initial schimbarea mecanismului de acordare a facilitatilor prin raportarea la ,,cantitati de stocuri’’ in proportie de minimum 70% provenit din tranzactii cu/pentru membrii cooperatori si/sau din productia proprie, aceasta venind in sensul actualelor prevederi ale Legii cooperatiei agricole, care prevad ca pana la 30% din tranzactii se pot face cu nonmembri. Practic aici nu s-a promovat nici o modificare a legii, ci doar am intarit faptul ca pentru tranzactii prin/catre Cooperativa de minimum 70% provenite de la membri, se pot acorda facilitati fiscale care sa stimuleze consolidarea si dezvoltarea Cooperativelor si a membrilor.
Este solutia optima in acest moment pentru stimularea dezvoltarii pe principii corecte si transparente a cooperativelor agricole din Romania, de a le crea premizele mentinerii in timp, astfel existand si peste 10-20-30-50 de ani, precum in occident, sustin membrii UNCSV.
Este vizibila diferenta enorma intre baza materiala si amploarea cooperativelor la nivel European fata de ceea ce exista in Romania.
Am propus si sustinut inlocuirea mecanismului limitativ al facilitatilor care nu sprijina dezvoltarea durabila a cooperativelor din Romania, cu un mecanism stimulativ care consolideaza cooperativele agricole.
7. Acelasi mecanism stimulativ a fost propus si sustinut si in cazul scutirii de la plata impozitului pe proprietate de la art 76 lit. e1 pentru terenurile detinute de cooperativa si folosite in interesul comun al membrilor.
Propunem sa se mentina si in Raportul inlocuitor al Plx 459/2019 a mecanismului stimulativ al facilitatilor fiscale pentru cooperative. In caz contrar, apreciem ca este normal si corect sa nu mai existe prag limitativ, arata membrii UNCSV.
