Romania a incheiat anul 2020 cu un deficit de aproape doua miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in conditiile in care importurile au urcat pana la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat pana la 6,9 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES. “Seceta pedologica din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atat in ceea ce priveste productiile, cat si exporturile, astfel incat deficitul balantei comerciale cu produse agroalimentare in anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, in crestere cu 58,1% fata de 2019. Adancirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinata, in special, de scaderea puternica a exporturilor de grau, porumb, seminte de floarea-soarelui si boabe de soia”, sustin reprezentatii Ministerului Agriculturii.
Numai cu statele UE, deficitul a depasit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro in 2019), in timp ce excedentul inregistrat cu tarile extracomunitare a coborat la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro in 2019.
Potrivit sursei citate, valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% in 2020, insumand 6,99 miliarde de euro, in timp importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, pana la 8,92 miliarde de euro.
Exporturile in tarile UE s-au cifrat la 4,4 miliarde euro (4,57 miliarde euro in 2019), iar in tarile terte au totalizat 2,58 miliarde euro (2,62 miliarde euro in 2019). In ceea ce priveste valoarea importurilor din spatiul comunitar, aceasta a urcat la 7,58 miliarde de euro, fata de 7,22 miliarde de euro in anul precedent, in timp ce pe zona non-UE a fost consemnata o suma de 1,346 miliarde de euro, in crestere cu 12,1% comparativ cu anul 2019 (1,2 miliarde euro).
“Dupa cum se stie, decalajul crescator dintre importuri si exporturi a fost determinat si de structura diferita a grupelor de produse tranzactionate de Romania: exporturi bazate pe materii prime (cereale si oleaginoase) si animale vii (ovine si bovine), comparativ cu importuri de produse procesate, cu valoare adaugata mai mare (carne de porc, produse de brutarie, patiserie si biscuiti, ciocolata, branzeturi, preparate si conserve din carne, zahar, bauturi alcoolice), precum si de produse care nu fac parte din oferta interna (cafea, banane, ananas, citrice, fructe tropicale) sau care se importa in special in extrasezon, de exemplu importurile de tomate – 99,9 milioane euro in 2020)”, arata specialistii Ministerului Agriculturii.
Romania a inregistrat in 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in crestere cu peste 8% fata de 2018, cand s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.
Anii 2013 si 2014 sunt singurii in care Romania a incheiat pe excedent in comertul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, dupa 20 de ani in care importurile au devansat exporturile de alimente si produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, inregistrand atunci un minus de 89 de milioane de euro.
Top importuri 2020: Carne de porc si produse de patiserie
Deficitul agroalimentar al Romaniei s-a marit cu circa 60%, in 2020, iar acest lucru a fost determinat, in principal, de importurile tot mai mari de carne de porc si produse de patiserie, pe fondul reducerii exporturilor de cereale, din cauza secetei care a micsorat semnificativ productia. In 2020, deficitul in comertul cu produse agroalimentare a fost de aproape doua miliarde de euro, in conditiile in care importurile au urcat pana la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat pana la 6,9 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), transmise AGERPRES.
In topul produselor importate s-au aflat carnea de porc si animale vii din specia porcine, produse de brutarie, patiserie si biscuiti, ciocolata si alte preparate alimentare care contin cacao, lapte, smantana, unt, branzeturi si alte produse lactate, preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, zahar, bauturi alcoolice, preparate si conserve din peste si inghetata.
Anul trecut, carnea de porc si produsele de brutarie, patiserie si biscuiti au ocupat primele doua locuri in topul importurilor de produse agroalimentare cu un total de 280.100 tone (593 milioane de euro), respectiv 173.500 tone (383,3 milioane de euro). Preparatele pentru hrana animalelor s-au aflat pe pozitia a treia, cu o cantitate de 521.500 tone, in valoare de 325,4 milioane de euro.
“Romania a platit in 2020 de peste 12 ori mai mult pentru o tona de produse de brutarie, patiserie si biscuiti achizitionata din celelalte state membre decat a incasat pentru o tona de grau livrat pe aceeasi piata”, sustin reprezentantii Ministerului Agriculturii, potrivit Agerpres.
Dezvoltarea sectoarelor fructelor si legumelor, al plantelor vii si produselor de floricultura, concomitent cu organizarea producatorilor si a filierelor agroalimentare, ar putea contribui la reducerea deficitului comercial agroalimentar. Pe de alta parte, trebuie exploatat la un nivel superior potentialul de crestere a ofertei la export de produse procesate finite, cu valoare adaugata mai ridicata, precum: alimente provenind din agricultura ecologica, produse inregistrate pe scheme de calitate, vinuri si spirtoase, tigarete si rezerve de tutun, preparate alimentare, produse procesate din carne, lactate si branzeturi, ulei de floarea-soarelui, produse de brutarie, patiserie si biscuiti, preparate si conserve din carne, miere s.a.
Porumb si grau la export
Pe zona de export, Romania continua sa obtina cele mai mari incasari din livrarea cerealelor in spatiul intra si extra comunitar, pe primul loc in 2020 situandu-se porumbul, cu o cantitate de 5,71 milioane de tone si incasari de peste 1,08 miliarde de euro.
Graul ocupa locul al doilea, cu 4,33 milioane de tone exportate in spatiul intra si extracomunitar, si incasari de 844,3 milioane de euro, iar tigarile pozitia urmatoare, cu 41.300 tone si o valoare de 702,7 milioane de euro.
Citeste si Ce îi determina pe fermierii romani sa treaca de la agricultura traditionala la cea sustenabila
Incepand cu anul 2015, deficitul comercial agroalimentar a urmat un trend ascendent, importurile avand un ritm de crestere mai rapid decat exporturile.
“Cresterea puterii de cumparare a populatiei, ca rezultat al aplicarii cotei reduse de TVA la produsele alimentare, al majorarilor salariale, introducerii voucherelor de vacanta si reducerii de taxe a stimulat un consum sporit de alimente valoroase, de calitate. De asemenea, in aceeasi perioada, atractivitatea Romaniei ca destinatie turistica a fost in crestere, ceea ce a pus o presiune suplimentara pe oferta de produse agroalimentare si bauturi din productia interna si a contribuit la cresterea importurilor”, au comentat reprezentantii MADR.
