Terenuri şi bani, arma statului pentru atragerea tinerilor la ţară

După ce ani de zile, statul nu a luat nicio măsură pentru a-i face pe tineri să rămână la ţară, situaţia pare să se schimbe, mai ales că tot mai multe sate româneşti au început să fie depopulate. Cum vor autorităţile să-i atragă pe tineri? Cu terenuri şi bani, în speranţa că n-or să mai plece de acasă. Autorităţile române fac eforturi disperate să atragă tinerii la sate, mai ales că multe zone, în special cele montane, au ajuns să fie depopulate. Acesta este şi motivul pentru care se întrec în tot felul de măsuri menite să stârnească interesul tinerei generaţii pentru viaţa la ţară. Aşa de exemplu, la sfârşitul anului 2013, era publicată în MO o modificare a Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Mai precis, autorităţile au decis să mărească de la 500 mp până la 1000 mp suprafaţa pe care tinerii – cu vârsta cuprinsă între 18 si 35 de ani – o pot primi în mediul rural pentru construirea unei locuinte proprietate personală.

Chiar dacă lista condiţiilor ce trebuie îndeplinite este destul de mare, interesul din partea tinerilor este ridicat.

Nu este, însă, singura măsură de acest fel. Chiar şi la nivel de Bruxelles preocuparea pentru mediul rural este maximă. De altfel, noua PAC prevede un sprijin de maxim 70.000 de euro (deşi la nivelul UE sprijinul maxim propus este de 70.000 de euro, acesta fiind lăsat la latitudinea statelor membre, autorităţile române au ales varianta cu 60.000 de euro) pentru instalarea tinerilor fermieri. Nu în ultimul rând, autorităţile promit subvenţii mai mari cu 25% pentru tinerii care lucrează pământul, raportat la ceilalţi fermieri.

“Este bine ca statul să dea dea pământ la tineri, pentru că unii vor avea idei de afaceri. 60.000 de euro este o sumă cu care poți să începi ceva, mai ales că la țară problema este că mulți tineri nu au bani și nu sunt spirjiniți de familie”, declară Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa.
Şi Florin Ciobanu, preşedintele Asociației Tinerilor Fermieri din Olt, este de părere că ajutorul din partea statului este important, cu condiţia ca el să fie completat şi de alte măsuri.

“Este bine că vin și acești bani, trebuie completați cu o legislație agricolă adecvată, nu putem vinde produse agricole fiecare unde putem. 25% în plus la subvenții? Nu e de neglijat, dar nici nu rezolvă mare lucru. Autoritățile ar trebui să vină cu alte idei, cofinanțare, dobânzi subvenționate (maxim 2% așa cum este în Olanda). Trebuie investit foarte mult în educație, degeaba dai bani la un om care nu știe ce să facă cu ei, trebuie formare profesională”, a mai spus Ciobanu.

Acesta afirmă că n-ar trebui să existe diferenţe în ce priveşte vârsta până la care tinerii pot să beneficieze de ajutorul din partea statulu în funcţie de program.

“Pe partea de finanțare se merge până la 40 de ani, la ajutorul de minimis până la 35 de ani (se dau cei 10.000 de euro), iar pe PNDR se poate merge până la 40 de ani”, a precizat fermierul din Olt.

Florin Ciobanu: Trebuie să gândim proiecte integrate

În opinia preşedintelui Asociației Tinerilor Fermieri din Olt, Florin Ciobanu, decizia statului de a-i determina pe tineri să rămână la ţară prin acordarea de terenuri pentru construirea de locuinţe, este o măsură nu doar în avantajul acestora, ci şi al mediului rural, în condiţiile în care depopularea satelor româneşti este destul de accentuată.

În ce priveşte cei cei 60.000 de euro, valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100% pentru submăsura privind Instalarea tinerilor fermieri, Ciobanu spune că acesta este un ajutor binevenit, mai trbuie însă şi ca banii să fie folosiţi cu folos.

“Noi trebuie să gândim proiecte şi programe integrate. Nu ajunge să avem bani pentru producție, trebuie să gândim și partea de marketing și vânzare a produselor agricole. Atâta vreme cât nu există centre de colectare a produselor, procesul se blochează. Pe vechea măsură s-au accesat toți banii, problemele sunt însă la vânzare. Trebuie să forțăm zona asocierii și să avem acces la credite și finanțare”, a afirmat Ciobanu.

Potrivit proiectului de buget pentru PNDR 2014-2020, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat pe baza unui plan de afaceri, sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe. Astfel, 70% din cuantumul maxim al sprijinului este acordat la primirea deciziei de finanțare, în timp ce restul de 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.

În cadrul PNDR 2007-2013, măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” a atras cele mai multe cereri de finanţare, fiind depuse nu mai puţin de 22.494 de solicitări până la începutul lui decembrie 2013, din care au fost semnate un număr de 12.971 de contracte cu o valoare de aproximativ 326 de milioane de euro.

Depopularea satelor, o mare problemă

Depopularea satelor româneşti, mai ales în zona montană, este o realitate de care toată lumea este conştientă.Pe lista măsurilor prioritare care ar trebui avute în vedere de autoităţi ar trebui să se afle realizarea unei poltici naţionale de instalare a tinerilor agricultori, ţintirea predilectă a bugetului pilonului II prin bugetarea corespunzătoare a programului tematic pentru tineri, crearea unui credit pentru tinerii fermieri cu dobândă subvenţionată sau gestiunea echilibrată a programelor europene prin condiţionarea finanţărilor de realizarea de investiţii integrate în ferme, personalitate juridică aveau proprietari cu vârste de peste 55 ani. Reprezentanţii Ropac susţin că dacă analizăm structura exploatațiilor agricole după vârsta deținătorului, situația din România este similară cu cea din Bulgaria, unde fermierii tineri (sub 35 de ani) au în proprietate doar 3,1% din totalul exploatațiilor agricole (în Romănia: 4,4%), în timp ce 70% din ferme au proprietari cu vârste de peste 55 ani (în România cifra corespunzătoare este 67%).

Situația este mai bună în noile state membre mai avansate economic, unde tinerii fermieri au ponderi mai însemnate (7,6% in Ungaria, 12.2% în Polonia)şi unde ermierii vârstnici sunt relativ mai puțin numeroși (55% în Ungaria, 36% în Polonia).

“Discrepanța din structura pe vârste a populației ocupate în agricultură creează îngrijorări în toate statele membre în ceea ce priveşte capacitatea de înlocuire, pe termen mediu, a forţei de muncă din acest sector”, se arată în propunerea de PNDR 2014-2020 a ROPAC.