In goana dupa productii tot mai mari, grija pentru mediu – si asa putenic afectat de schimbarile climatice din ultimele decenii – pare sa preocupe prea putina lume la acest moment. Situatia este cu atat mai grava cu cat cresterea temperaturilor (2015-2018 au fost cei mai caldurosi ani din istoria omenirii) devine tot mai evidenta si risca sa dea peste cap ecosistemul planetei. Din pacate, Romania se afla pe lista tarilor unde efectele se fac simtite deja, iar, cel mai probabil, fara interventia autoritatilor statului, dezastrul este iminent. Desertificarea, un fenomen greu de tinut sub control – Desertificarea este o forma de degradare a terenurilor in zonele uscate, fenomen care reprezinta o amenintare tot mai mare in UE. Scenariile privind schimbarile climatice arata o crestere a vulnerabilitatii la desertificare in UE in decursul acestui secol, cu cresteri ale temperaturilor si ale perioadelor de seceta si cu precipitatii reduse in sudul Europei.
Efectele vor fi deosebit de acute in Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria si Romania, se arata intr-un raport al Curtii Europene de Conturi, publicat in 2018.
Din pacate, desi desertificarea si degradarea terenurilor reprezinta amenintari tot mai mari, masurile luate sunt lipsite de coerenta. De altfel, nu exista o viziune comuna la nivelul UE cu privire la modul in care se va atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradarii terenurilor pana in 2030.
Este de-a drepul ingrijorator faptul ca Europa este din ce in ce mai afectata de desertificare. Riscul de desertificare este deosebit de grav in sudul Portugaliei, in anumite parti ale Spaniei si in sudul Italiei, in sud-estul Greciei, in Malta, in Cipru si in anumite zone adiacente Marii Negre din Bulgaria si Romania. Fenomenul se face simtit, insa, si in alte state europene cum ar fi Croatia, Letonia, Ungaria, Slovenia si Slovacia. Potrivit studiilor, aceste zone sunt adesea afectate de eroziunea solului, de salinizare, de pierderea carbonului organic din sol, de declinul biodiversitatii solului si de alunecari de teren..
Romania, exemplul negativ
Programul de dezvoltare rurala al Romaniei pentru perioada 2014 2020 contine un pachet de masuri de agromediu care vizeaza in special problemele legate de desertificare, se arata in raportul Curtii Europene de Conturi. Pachetul este accesibil fermierilor (cu mai putin de 10 hectare de teren arabil) din zonele selectate care prezinta un risc ridicat de desertificare, valoarea ajutorului fiind de 125 de euro per hectar. Pentru a-l primi, fermierii trebuie sa se angajeze sa planteze culturi rezistente la seceta, sa practice rotatia culturilor si sa reduca lucrarile de arat la minimum.
Din pacate, insa, niciun fermier n-a aplicat le acest pachet de masuri! Oare de ce? Simplu, pentru ca ajutorul nu constituie o justificare financiara suficienta pentru ca fermierii sa se conformeze cerintelor exigente ale masurii. Un adevar mai mult decat clar si care ar trebui sa dea de gandit celor care traseaza aceste politici.
70% din suprafata tarii desertificata?
Citeste si Seceta si arsita, cele mai mari provocari pentru fermierii romani!
Desertificare inseamna “degradarea terenului in zone aride, semiaride si uscat-subumede, cauzata de diversi factori, incluzand variatiile climatice si activitatile umane”. In 2013, autoritatile romane estimau ca suprafata expusa la desertificare, caracterizata de o clima arida, semiarida sau uscat-subumeda, era de aproximativ 30% din suprafata totala a Romaniei, situandu-se in cea mai mare parte in Dobrogea, in Moldova, in partea de sud a Campiei Romane si in Campia de Vest. Presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Valeriu Tabara, fost ministru al Agriculturii, vorbeste, insa de un procent cu mult mai mare.
Fermierii romani trebuie sa fie constienti ca nu mai sunt de mult o poveste schimbarile climatice. In Romania, in ultimii 15-20 de ani am asistat la o incalzire treptata cu 2 – 2,5 grade Celsius, ori dupa cum se stie, o crestere a temperaturii, fie ea si numai cu o jumatate de grad, influenteaza fenomene majore la nivel de tara…
Citeste si Drone si roboti care inlatura buruienile prin electrocutare
„Eu cred ca aproape 70% din suprafata tarii, care cuprinde atat zone arabile, cat si agricole, inclusiv zone forestiere. (…) La nivel global se vorbeste despre desertificare. Aceasta a evoluat extraordinar si iata ca o intalnim la aceasta data, mai ales pe anumite zone ale Romaniei, cum este Dobrogea, Lunca Dunarii, zonele de podis din Moldova, partea de vest a tarii, zone care au intrat intr-un proces de aridizare. Extinderea acestor zone foarte aride, cum este partea de sud-vest a Romaniei, partea din sudul Olteniei, cu peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, este o realitate”, a declarat Tabara intr-un interviu acordat Agerpres.
El atrage atentia si asupra aridizarii, un fenomen care se face tot mai mult simtit. Fermierii trebuie sa fie atenti la tipul de cultura, la hibrizii folositi, dar si la tehnologile utilizate. Si nu in ultimul rand, ar trebui sa fie constienti ca ceea ce era valabil odata, acum nu prea mai merge…
„Fenomenul acesta de aridizare, de aparitie a perioadelor mai lungi sau mai scurte de caldura mare, astazi este in partea de vest si in decurs de o zi a aparut in toata tara, ajunge la capatul celalalt al tarii. Mai mult decat atat. A crescut foarte mult perioada aceasta cu temperaturi foarte ridicate si iata ca ne intalnim cu un alt fenomen care afecteaza Romania si de care nu prea s-a tinut seama. De exemplu, anul acesta plantele s-au maturizat rapid, pentru ca nu a fost apa in sol – si foarte putini inteleg problema – este vorba despre indicele de aridizare. Este vorba de umiditate relativa foarte scazuta, care coboara brusc si uneori sub 50% si tine foarte mult timp, aproape nu mai poti respira ca om, dar planta aceea care este pe stres…? Si incepe uscarea la floarea soarelui, la porumb, de sus in jos, nu de la baza spre varf. La seceta pedologica ea incepe de la pamant in sus”, a mai spus Tabara.
Si chiar daca Romania este patria cerealelor, poate a cam vremea ca fermierii romani sa se uite cu ceva mai mult interes si spre alte culturi “exotice” pentru aceste meleaguri. De ce sa nu incerce plante care provin din zonele calde, cum ar fi maslinul, smochinul, poate chiar kiwi, susan, ricin sau bumbac?!
In Dobrogea, tot mai greu
Una din regiunile cele mai afectate de schimbarile climatice este Dobrogea, unde in acest an, de exemplu, agricultorii au avut mari probleme cu infiintarea culturilor de toamna. Nu doar ca le-a fost greu, ci au si pierdut cultura de rapita pentru ca nu s-a putut intra pe camp, din cauza secetei.
“Seceta este in floare, atat cea pedologica, cat si cea atmosferica. La ora actuala, in Dobrogea, aproape toate utilajele stau in hambar, pentru ca nu se poate ara si nu se poate pregati terenul. A trecut deja perioada optima pentru insamantarea rapitei, ceea ce inseamna ca nu se va pune niciun hectar de rapita in Dobrogea. Seceta si conditiile din acesta tomana sunt cu mult mai vitrege decat cele din 2018, cel putin pentru Dobrogea”, declara la Ziua Porumbului (eveniment organizat in data de 12 septembrie de APPR) Gheorghe Albu, un fermier cunoscut din judetul Constanta care exploateaza cateva mii de hectare de teren agricol si detine circa 245 ha de vie.
Cat despre celelate culturi de toamna, grau si orz, nu-si pierduse inca speranta ca va avea parte de un dram de ploaie…Asa ca este greu sa avanseze progneze pentru recolta anului viitor, dupa un an in care productiile au fost mai mici cu pana la 40% fata de 2018, ca sa nu mai vorbim de preturi..
Ce-i de facut?
Printre specialistii pe care i-am intalnit la Ziua Porumbului din acest an de la Orezu se numara si Toma Dinu, Decan Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala la USAMV Bucuresti. Si el ne-a vorbit de problemele cu care se confrunta agricultorii romani, dar si de masurile pe care acestia ar trebui sa le aiba in vedere.
In primul rand, este vorba de irigatii (foarte importante!), acolo unde se poate, ce-i drept, de perdele de protectie, pastrarea zapezii pe parcele si, nu in ultimul rand, de folosirea unor hibrizi timpurii si tot ceea ce inseamna masuri agrotehnice pentru pastrarea apei in sol.
„Trebuie realizate lucrari minime, o minima interventie la sol, astfel incat sa reusim sa pastram cat mai multa apa in sol”, a mai precizat Dinu.
Cat despre regiunile afectate de schimbarile climatice, situatia cea mai grava este in Dobrogea, dar probleme sunt si in Baragan si in mai mica masura in Campia de Vest. Poate nici nu este intamplator ca aici se afla ferme mari si foarte mari, unde se face agricultura intensiva.
Ce solutii ar fi? Sa se aleaga hibrizi timpurii, cu o rezistenta mare la seceta si sa se incerce o diversificarea a culturilor, spun cercetatorii. Pana la urma, de ce n-am incerca sorg sau naut? (Viorela Pitulice)
Sursa foto: Futura-sciences.com
