INFINEXA, companie antreprenoriala romaneasca specializata in restructurarea si finantarea firmelor aflate in dificultate, cu active administrate in valoare de 400 milioane euro, publica prima radiografie integrata a cauzelor care au generat dificultatile financiare in sectorul agricol romanesc din ultimii cinci ani.
Rezultatele analizei reflecta pentru prima data datele bilantiere ale top 500 producatori agricoli si traderi de cereale din Romania, integrate cu statisticile Institutului National de Statistica, cu Rapoartele Anuale ale Bancii Nationale a Romaniei asupra Stabilitatii Financiare, cu datele Administratiei Nationale de Meteorologie si ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind calamitatile, precum si cu observatiile directe din mandatele de administrare judiciara ale INFINEXA.
“Agricultura romaneasca traverseaza o perioada extrem de dura. Compresia marjelor in trading-ul de cereale, iesirea progresiva a jucatorilor mari din aceasta linie, instrumentele de finantare pe termen scurt inadecvate modelului de business, presiunea costurilor in crestere continua si scaderea preturilor de vanzare apasa simultan pe companii care, cuxg n cativa ani in urma, erau pe crestere sustinuta.
Cazul Grup Serban Holding si a altor companii din agribusiness ajunse in situatii similare ilustreaza o problema de sistem. Aceasta nu e strict financiara, ci tine de structura pietei – ma refer in special la comoditizarea cerealelor pe fondul presiunii din regiune, cicluri de investitii prea lungi raportat la volatilitatea preturilor, capital circulant insuficient pentru a sustine productia de la semanat pana la vanzare. As sublinia insa ca protectia oferita de cadrele legale de restructurare nu sunt un instrument al esecului, ci un cadru care permite companiilor viabile operational sa isi reorganizeze structura financiara si operationala fara sa intrerupa activitatea. Analiza noastra vizeaza doar antreprenorii de buna-credinta, afectati de factori pe care nu i-au putut controla, iar rezultatele pun aceste vulnerabilitati pe masa tuturor decidentilor din sector”, a declarat Adrian Lotrean, fondator INFINEXA.
Paradoxul 2025: recolta record, insolvente record
Statisticile INFINEXA arata ca in cursul anului 2025 au fost admise 458 de cereri de deschidere a procedurilor colective de insolventa impotriva companiilor mici, mijlocii si mari, vizand societati care cumuleaza active imobilizate totale de peste 9,6 miliarde lei.
Sectorul agricol a contribuit cu 44 de dosare in categoria companiilor mici, mijlocii si mari intrate intr-o procedura colectiva, adica 9,6% din totalul celor 458 de cereri admise, cu active imobilizate cumulate de 575,9 milioane lei. Cei mai multi au optat pentru instrumentele de salvare: 33 de dosare au urmat procedura generala de insolventa, doua au intrat direct in faliment simplificat, iar noua companii au accesat concordatul preventiv, acestea din urma cumuland 289,8 milioane lei din totalul activelor agricole intrate in procedura, adica peste jumatate din masa critica a sectorului. Cu alte cuvinte, companiile agricole cu cel mai mult de pierdut au ales, in proportie semnificativa, sa negocieze in loc sa lichideze.
Companiile agricole care au inregistrat incasari semnificativ sub asteptari in sezonul agricol din vara si toamna anului 2025 si au epuizat rezervele de capital de lucru in intervalul octombrie-decembrie 2025. In absenta moratoriului expirat, incapacitatea de plata s-a concretizat in proceduri formale incepand cu ianuarie 2026, cu un decalaj de trei pana la sase luni fata de momentul in care dificultatea financiara devenise o realitate contabila. Cele 31 de companii agro intrate in procedura in primul trimestru al anului 2026 au generat cumulat o cifra de afaceri de aproximativ 1,68 miliarde lei, cu un total de 953 angajati la data deschiderii procedurii, ceea ce ilustreaza amploarea economica reala a fenomenului dincolo de numarul de dosare.
“Romania a inregistrat in 2025 cel mai bun an pentru grau din 1997. Simultan, ponderea agriculturii in totalul procedurilor de insolventa a urcat de la 9,6% (T1 2025) la 20,7% (T1 2026). Analiza noastra demonstreaza ca problemele sunt structurale, nu conjuncturale; o recolta buna nu poate reversa trei ani de pierderi acumulate si datorii amanate prin moratorii, devenite simultan scadente in august 2025. Ce vedem azi in peisajul agricol e rezulatul a cinci socuri aplicate peste o industrie deja zguduita de vulnerabilitati”, completeaza Mircea Somlea, Senior Partner INFINEXA.
In perioada 1 ianuarie – 31 martie 2026, au fost admise 31 de cereri de deschidere a procedurilor colective de concordat sau insolventa impotriva companiilor mici, mijlocii si mari din sectorul agricol, dintr-un total de 150 de proceduri admise la nivelul intregii economii. Fata de acelasi trimestru al anului 2025, numarul de dosare din sectorul agricol a crescut cu 181,8% (31 vs 11), in conditiile in care cresterea generala a procedurilor colective T1 2025 vs T1 2026 s-a situat la doar 31,6% (150 vs 114). Cifrele din primul trimestru al anului 2026 releva ca agricultura nu urmeaza trendul general al economiei, ci il depaseste de sase ori.
Mircea Somlea: “In primele trei luni ale anului, INFINEXA a preluat mandatul de administrare judiciara a cinci companii din sectorul agricol. Desi difera ca model de business, dimensiune si geografie, cauzele care le-au adus in procedura sunt extrem de similare: un soc extern de pret care a distrus premisele finantarilor; o structura de finantare bancara dimensionata pentru venituri de ciclu favorabil; un risc climatic endemic necompensat de instrumente de gestiune; lipsa totala a hedging-ului de pret sau a diversificarii culturilor. Mai multe companii din portofoliul nostru fac parte din grupuri agricole integrate, deci am putut observa cum dificultatile unei entitati s-au propagat structural in celelalte. Intr-un caz, un grup cu structura piramidala si actionar unic a ajuns sa aiba simultan in procedura entitatea mama operationala si doua subsidiare, toate afectate de aceleasi presiuni de piata si climatice, fara posibilitatea ca una sa o sustina pe cealalta.
Intr-un alt caz, modelul de integrare verticala, in care societatea-mama controla atat productia agricola, cat si comercializarea, s-a dovedit o vulnerabilitate in loc de avantaj: insolventa verigii principale a antrenat in procedura si entitatile din aval, societatea-mama ajungand ea insasi creditoare a propriei subsidiare. Un element consistent in toate cazurile a fost insa intarzierea intrarii in procedura. Companiile au, de regula, 12-24 de luni de amanare in spate: moratorii valorificate, credite rostogolite si stocuri vandute sub cost pentru a genera lichiditate. Aceasta amanare nu a rezolvat niciodata problema structurala si, in majoritate, a agravat-o prin acumularea de dobanzi, deteriorarea relatiilor cu partenerii comerciali si epuizarea completa a capitalului de lucru.”
Radiografia demonstreaza ca si in sectorul agricol, interventia timpurie in restructurare produce rezultate incomparabil mai bune decat amanarea. Companiile care initiaza negocieri cu sase luni inainte de incapacitatea de plata au optiuni reale de redresare.
Amploarea turbulentelor financiare
Cifra de afaceri a top 500 producatori a scazut cu 28,6% (de la 43,2 la 30,9 miliarde RON), iar profitul net s-a prabusit cu 70% intre 2022 si 2024. Doua treimi din companiile analizate (333 din 503) aveau la finalul lui 2024 capital de lucru negativ, iar 139 prezentau simultan patru criterii de risc maxim, cu o cifra de afaceri cumulata de sapte miliarde RON.
Companiile cu bilanturi solide au supravietuit acelorasi conditii externe. Cele cu supraindatorare pro-ciclica, fara hedging de pret, fara diversificare a culturilor si cu finantari nesustenabile pe termen scurt au intrat in insolventa.
Cele cinci socuri care au electrocutat industria
Capcana preturilor record. Graul panificabil a atins pe bursa MATIF din Paris nivelul record de 435 euro/tona in mai 2022. Porumbul a escaladat spre 340 euro/tona, floarea-soarelui spre 800–900 dolari/tona la Constanta. Bancile au finantat campaniile agricole plecand de la ipoteza ca aceste niveluri se vor mentine suficient de mult. Capcana nu a constat in luarea unor decizii gresite in conditii normale, ci in angajarea ireversibila a unor decizii corecte pentru un context care s-a schimbat brusc si complet. Costurile au fost contractate la varful conjuncturii, iar veniturile s-au realizat pe traiectoria descendenta, cu 6 pana la 12 luni mai tarziu. Pana la recolta din vara lui 2023, pretul graului coborase sub 230 euro/tona. La finalul lui 2025, se apropia de minimele istorice.
41 de luni de seceta. Seceta debutat in martie 2022 si a continuat pana in iulie 2025, adica 41 de luni consecutive, depasind seceta catastrofala din 1945–1947. Suprafata afectata de ariditate a crescut de la 10,9% in deceniul 1971–1980 la 41,5% in intervalul 2021–2024. Productia de porumb a scazut cu 59,7% fata de 2021, floarea-soarelui cu 47%. In 2024, doua milioane de hectare au fost calamitate oficial. Practic, randamentul mediu la hectar s-a injumatatit. Fermierii fara irigatii pe peste 95% din suprafata arabila nu au mai putut opera profitabil in niciunul din cei trei ani.
Ceea ce face secetele consecutive calitativ diferite de o singura seceta este mecanismul de epuizare progresiva: in 2022, companiile au absorbit pierderile din rezerve; in 2023, au operat fara buffer; in 2024, al treilea soc a lovit companii fara nicio capacitate de absorbtie.
Cerealele ucrainene. Coridoarele de Solidaritate au ajutat Ucraina, dar efectul secundar asupra pietei interne romanesti a fost sever. Romania a importat in 2022 aproximativ 2,4 milioane de tone de produse agro-alimentare din Ucraina, fata de 116.000 de tone in 2021 – o crestere de peste 20 de ori. La nivel de culturi direct concurente, importurile au fost de aproximativ 200 de ori mai mari. Fermierul roman care isi oferea graul la silozul trader-ului stia ca acesta are acces la o alternativa mai ieftina, scutita de taxe vamale. Aceasta i-a eliminat practic puterea de negociere si a impins pretul de achizitie spre niveluri care nu mai acopereau costurile de productie contractate in iarna anterioara.
Efectul foarfeca. Ingrasamintele cu azot au crescut de la 900 lei/tona in 2020 la peste 4.000 lei/tona in 2022 – o crestere de 344% in doi ani. Un hectar de porumb care costa 2.500–3.000 lei in 2020 ajunsese la 5.000–6.500 lei in 2022. Datele bilantiere confirma: raportul cheltuieli/venituri la mediana a crescut de la 86,3% in 2022 la 97,4% in 2024, iar proportia de companii cu cost ratio peste 95% a crescut de la 23% la 63%. Cheltuielile totale ale sectorului au scazut cu doar 20,3% fata de o scadere de 28,9% a veniturilor. Cheltuielile sunt mai rigide la scadere decat veniturile, iar aceasta este inima mecanismului de distrugere a marjelor.
Conflictul din Iran si dependenta de ingrasaminte. Dupa oprirea definitiva a Azomures in noiembrie 2025, Romania a ramas singura tara din Uniunea Europeana fara productie interna de ingrasaminte. In data de 28 februarie 2026, atacurile aeriene asupra Iranului si retalierea iraniana prin controlul Stramtorii Ormuz au blocat o artera prin care tranziteaza 30–46% din comertul global cu ingrasaminte azotate. Pretul ureei a crescut cu 49% in cateva saptamani, gazul natural european cu 62%. Orice perturbare a lanturilor globale se transmite integral si fara niciun amortizor in costurile fermierilor romani. Romania abordeaza acest soc din pozitia structurala cea mai vulnerabila din Uniunea Europeana.
INFINEXA este o companie antreprenoriala romaneasca specializata in restructurarea si finantarea firmelor aflate in dificultate. Infiintata in 2022, gestioneaza peste 50 de proiecte cu active in valoare de 400 de milioane de euro si administreaza judiciar societati precum Hidroconstructia, Plantagro-Com, Agricultorul, Interagroaliment (Grup Serban Holding), Electrocentrale Craiova, Montecristo Retail si Angst. www.infinexa.ro
