Mai multe organizatii din agricultura si activisti pentru protectia mediului – Asociatia Eco Ruralis – in sprijinul fermierilor ecologici si traditionali, Federatia asociatiilor apicole din Romania – ROMAPIS, Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii Taranesti – ASAT, Asociatia Hosman Durabil au trimis o scrisoare eurodeputatei Carmen Avram referitoare pozitia acesteia vis-a-vis de strategiile Uniunii Europene cu privire la Pactul Verde European (Green Deal) si Strategia De la Ferma la Furculita (Farm to Fork). Reluam integral scrisoarea:
„In atentia: MEP Carmen Avram
Spre stiinta: MEP Daniel BUDA, Adrian-Dragos BENEA, Dacian CIOLOS, Corina CRETU, Dan-Stefan MOTREANU, MADR
Stimata doamna Europarlamentar Carmen Avram,
Semnatarii acestei scrisori au primit cu interes si preocupare afirmatiile dumneavoastra recente facute in Comisia pentru Agricultura a Parlamentului European cu privire la strategiile Uniuinii Europene: Pactul Verde European (Green Deal) si Strategia De la Ferma la Furculita (Farm to Fork). Din inregistrarea care circula in spatiul virtual (https://youtu.be/bDyqPcTz4BI) distingem urmatoarele opinii pe care le-ati exprimat public:
1. Aceste strategii reprezinta o povara pe umerii fermierilor si ai consumatorilor. Afirmati ca nu se vor mai putea trata culturile agricole cu nicio substanta activa, ceea ce va duce la pierderea productiei de porumb de pe o suprafata de 1.000.000 ha in Romania.
2. Trecerea la agricultura ecologica ar duce la o scadere a productiei si o scumpire a alimentelor. De asemenea, va exprimati interesul pentru posibilitatea ca unele State Membre (intelegem deci ca va referiti in primul rand la Romania) sa poata opta pentru tranzitia la agricultura ecologica intr-o proportie mai mica decat media europeana, lasand alte State Membre sa depaseasca procentul de 25% pentru a se ajunge la o medie a UE la acest nivel. Intrucat sintagmele pe care le utilizati conduc si la ideea ca strategia UE referitoare la mediu si siguranta alimentara ar fi contrare interesului general al Romaniei va rugam sa luati in considerare reactia noastra referitor la cele de mai sus.
Romania, pe langa marii fermieri, ale caror pozitii sunt, in general, cele exprimate de dvs., are o populatie rurala foarte numeroasa, in mare parte tarani practicanti ai unei agriculturi traditionale si multi alti mici producatori de hrana locala, al carui rol crucial a fost cel mai recent revelat in debutul pandemiei Coronavirus.
Alaturi de acestia, exista un numar mare de cercetatori si organizatii preocupate de soarta mediului si, mai ales, un numar in crestere de consumatori responsabili si ingrijorati de calitatea hranei pe care o consuma, care privesc lucrurile in mod contrar celor afirmate de dvs. In primul rand, am dori sa fie citate sursele cifrelor mentionate de dvs.
Nu putem aproxima astfel de argumente, ci este necesar ca ele sa fie bazate pe scenarii de utilizare a produselor sintetice, a caror utilizare se vrea redusa, modulate pe un orizont de 10 ani, nu doar pentru prezent. De asemenea, este necesara analiza de costuri a produselor sintetice de protectia plantelor la hectar versus produse ecologice de protectia plantelor la hectar, considerand si subventia aferenta (in crestere pentru Romania!) pentru agricultura ecologica, premiumul de pret pentru produsele ecologice pe o piata europeana in crestere, precum si costurile de mediu (de pierdere a biodiversitatii si poluare a resurselor de apa si sol, vitale inclusiv pentru agricultura).
Acum, mai mult decat oricand, este nevoie sa punem accentul de pilda pe rolul insectelor polenizatoare in asigurarea sigurantei si suveranitatii alimentare pe termen lung
1. Apocalipsa insectelor este un fenomen manifestat nu numai in alte tari din UE (exemple : Croatia2 , Letonia3 sau Bulgaria4 ), se simte din plin si in Romania datorita produselor de sinteza utilizate in agricultura conventionala. Aceste fenomene antropice sunt posibil de evitat, desi inca se produc in UE si sunt catalogate local drept dezastre naturale. Pentru cei pe care organizatiile noastre ii reprezinta, agricultura ecologica nu este o amenintare ci o directie de viitor, o cale de ridicare a nivelului de trai al populatiei prin accesul la alimente mult mai sanatoase si prin protejarea mediului inconjurator. Pretul mic al alimentelor produse prin folosirea pesticidelor sintetice este o iluzie. Costurile care conteaza cu adevarat nu se vad in pretul de la raft, ele deriva din poluarea aerului pe care il respiram si a apei pe care o bem, din pierderea biodiversitatii dar si din prezenta reziduurilor toxice in hrana pe care o mancam si care apar mai apoi in probleme de sanatate asociate cu calitatea alimentelor. Schimbarile climatice si degradarea accentuata a resurselor naturale, fenomenele meteorologice extreme soldate cu mari pierderi materiale si chiar de vieti omenesti nu intra in alcatuirea pretului produselor agricole provenite din sistemul agricol practicat in prezent, dar sunt o consecinta directa sau indirecta a acestuia.
Pesticidele sintetice precum si hrana de calitate slaba au impact asupra sanatatii populatiei, implica costuri sociale care nu se vor regasi pe bonul de casa cu care se cumpara alimentele.
Obsesia fermelor mari pentru productivitate foarte ridicata obtinuta prin intensivizarea cu orice pret a agriculturii este in final paguboasa pentru intreaga societate. Odata cu produsele agricole ieftine, in mare parte exportate neprelucrate, exportam si o parte din sanatatea mediului si a populatiei. Romania, care inca se bucura de un potential valoros in domeniul agroecologiei nu poate sa se plaseze nici impotriva conceptului Pactului Verde si Strategiei De la Ferma la Furculita, nici nu poate cauta cai de a evita ducerea la indeplinire a acestora in tara noastra care este parte dintr-o comunitate europeana. O asemenea atitudine ar afecta cu adevarat interesele Romaniei, implicit a milioanelor de producatori mici si medii care depind inclusiv de sanatatea insectelor polenizatoare pentru munca si hrana lor.
Consideram ca limitarea drastica a folosirii pesticidelor sintetice este posibila, avand ca exemplu capacitatea de a produce ecologic si eficient a numerosi operatori din agricultura Romanei, ca astfel se vor produce beneficii in sistemul agricol actual si ca este nevoie de sprijinirea consistenta a fermierilor in aceasta tranzitie prin Politica Agricola Comuna si noile initiative legate de Pactul Verde, tranzitie care trebuie facuta cu adevarat, nu evitata sau amanata. Rezistenta tarii noastre la conformarea agriculturii romanesti la strategiile UE din perioada urmatoare ar aduce prejudicii intregii tari atat pe plan european cat si national.
De asemenea va impartasim preocuparea noasta pentru o regandire de paradigma la nivelul tarii, in sensul in care nu trebuie sa ne concentram atentia doar asupra productiei, ci sa luam in calcul intregul lant de distributie a hranei, inclusiv gestionarea deseurilor alimentare (de altfel o foarte mare problema la nivel mondial, unde se pierde o treime din productia totala de alimente). De ce sa crestem productia cand nu lipsa productiei duce la foamete sau malnutritie?
Scrisoare deschisa realizata si transmisa de:
Asociatia Eco Ruralis – in sprijinul fermierilor ecologici si traditionali (www.ecoruralis.ro)
Federatia asociatiilor apicole din Romania – ROMAPIS (www.romapis.ro)
Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii Taranesti – ASAT (www.asatromania.ro)
WWF (www.wwf.ro)
Asociatia Hosman Durabil (www.moara-veche.ro)
Slow Food Cluj Transilvania Rural Development Research Platform (www.rdrp.ro)
Proiectul de cooperare Just Food Fundatia ADEPT (www.fundatia-adept.org)”
