Radu Taus este un fermier de 31 de ani din Brașov care cultivă sfeclă pe 80 de hectare arendate la Feldioara. Este cu adevărat un specialist în cultura sfeclei pentru simplu fapt că teza lui de doctorat a avut ca temă chiar cultura sfeclei în România. Chiar dacă anul trecut a fost secetă, fermierul tot a ajuns la o medie de 30 de tone la hectar. ”Media a fost de 30 de tone anul trecut, dar sunt și unle suprafețe de unde scoatem 50-60 de tone. Anul trecut în zona noastră a fost secetă și asta s-a văzut în producție. Am avut noroc că a plouat puțin în octombrie, chiar înainte de recoltare, și s-a mai hidratat sfecla, că altfel era mult mai rău”, a spus Taus. Anul acesta, în schimb, altele sunt problemele. Dar fermierul este optimist.
”Sperăm la o recoltă bună anul ăsta, dar, știți cum e, în agricultură până nu ai grâul în hambar, nu e al tău. La noi la Brașov e bine. Încă ar mai fi ceva deficit de apă în sol, dar la Timișoara e jale. Pământul e îmbibat de apă din cauză că a plouat cu găleata”, a continuat Taus.
Taus nu se plânge de distribuția recoltei și nici de prețurile obținute pe ea pentru că fabrica de la Bod la încarcă sfecla în camioane chiar din câmp. În schimb, scăderea subvenției cu 155 de euro pe hectar, la 405 de euro, îi preocupă din ce în ce mai mult.
”Scăderea subvenției a fost o surpriză foarte neplăcută pentru noi. Pe de o parte, contribuția din partea statului s-a restrâns iar pe de altă parte a crescut și suprafața cultivată cu sfeclă, iar fondurile nu au fost suplimentate. Așa a fost înțelegerea cu UE – să reducă subvenția din 2013”, a arătat Taus.
Dar cea mai mare problemă pare să fie creșterea accelerată a prețurilor input-urilor.
”Costurile de producție au crescut mult în ultima vreme. Sfecla este o cultură pretențioasă, trebuie să o ierbicidezi la timp și să respecți tehnologia. Dacă iei în calcul că a crescut foarte mult prețul îngrășămintelor și că motorina te duce la 6 lei litrul, nu știi ce să mai faci mai întâi. Până în 2012 te duceai cu dosarul cu facturile la carburant și primeai subvenția de 1,2 lei pe litru care te ajuta să continui lucrările”, a punctat Taus.
Ca să reziste, fermierii trebuie să devină și buni negociatori, pe lângă activitatea de bază, consideră fermierul.
”Pe lângă ce facem, am devenit și negociatori cu furnizorii de input-uri. N-ai de unde să scoți 6-7.000 de lei cât costă să lucrezi un hectar și atunci te înțelegi cu furnizorii de îngrășăminte și pesticide să te lase cu o parte din bani până la recoltă. Numai că asta costă pentru că îngrășămintele luate pe datorie sunt cu 30% mai scumpe decât prețul de listă. Nu am niciun cunoscut, însă, care să cumpere input-uri doar cu banii jos. Eu, de exemplu, am terminat de plătit pe anul trecut abia acum în aprilie”, a mai spus fermierul.
Agricultorul nu se gândește că ar putea lucra vreodată terenul altfel decât în arendă.
”Nici nu se pune problema să cumpăr teren. E ultima mea problemă. Dup boom-ul imobiliar din zonă le-au intrat oamenilor în cap niște prețuri și nu le mai poți scoate. Terenul agricol se vinde la noi la matru pătrat cu 3 euro. Deja pe lângă drumurile naționale s-au schimbat de nu știu câte ori proprietarii în ultimii ani”, a arătat Taus.
Cumpărarea de utilaje noi este, de asemenea, o dulce himeră. Noroc cu cele second-hand.
“Nici prin cap nu ne trece să ne gândim la utilaje noi. Tragem de astea pe care le luăm de dincolo de ocazie. Le găsim pe internet, pe la târguri, pe la dealeri. Eu mi-am făcut un atelier de reparații și le cârpesc pe astea”, spune Radu Taus, un cultivator de sfeclă din județul Brașov.
Agricultorul spune că, în aceste condiții, nu se poate vorbi de producții cât de cât apropiate de cele obținute în vest iar lipsa de productivitate are cauze sistemice, profunde.
”Cum să facem producții ca în Occident? E ca și cum ai încerca să concurezi cu un BMW când tu ai o Dacie. El ară cu tractorul lui nou 20 de hectare cu 20 de litri de motorină. Eu cu 20 de litri ar 50 de ari. El termină de arat în 20 de minute iar eu ar în trei ore”, a continuat Taus.
În ciuda acestor neajunsuri, Taus consideră că sfecla este una dintre cele mai rentabile culturi.
”N-am spații de depozitare pentru cartofi, porumb sau grâu și nici n-am bani să fac unele. Asta e condiția dacă vrei să vinzi la prețuri bune. La cartof investiția este mare pentru că trebuie un depozit cu mediu controlat. La fel și la grâu. Avem noroc cu sfecla pe care o vindem din câmp”, a conchis Taus.
