Agricultura romaneasca traverseaza o perioada contrastanta: in timp ce seceta a compromis o mare parte din productia de porumb si floarea-soarelui, graul a inregistrat niveluri record, cu rezultate peste asteptari.
Datele recente publicate de Comisia Europeana indica diferente uriase intre culturile de vara si cele de toamna, scotand in evidenta vulnerabilitatea fermierilor in fata fenomenelor climatice extreme.
Cele mai mari pierderi se inregistreaza la porumb, cultura strategica pentru sudul si vestul tarii. Doar in luna august randamentele estimate au scazut cu aproape 19%, dupa o reducere de 12% in iulie.
Productia totala este prognozata la circa 6,3 milioane de tone – un nivel foarte scazut, apropiat de cel critic inregistrat in 2024. Principala cauza o reprezinta lipsa precipitatiilor in perioadele esentiale de dezvoltare, ceea ce a afectat polenizarea si formarea boabelor. Temperaturile excesive au grabit uscarea plantelor, lasand campuri intregi compromise, arata Profit.ro.
Nici floarea-soarelui nu sta mai bine. Considerata una dintre culturile cele mai rezistente la seceta, aceasta a avut un randament in scadere cu 12% in august, pana la doar 1,49 tone pe hectar. Productia nationala ar urma sa fie de aproximativ 1,7 milioane de tone, semnificativ mai mica decat estimarile initiale. Fermierii din sud si sud-vest sunt cei mai afectati, acolo unde lipsa apei din sol a compromis peste jumatate din suprafetele cultivate. Si totusi graul ofera un motiv de optimism: aproape 11,9 milioane de tone, cu 25% peste media ultimilor cinci ani. Este una dintre cele mai bune recolte din ultimele decenii, ceea ce reuseste sa salveze bilantul agricol al anului. Si alte cereale de toamna, precum orzul sau secara, si-au mentinut prognozele favorabile, confirmand rezistenta culturilor semanate inainte de iarna.
Pentru fermieri, situatia ramane insa complicata. Porumbul si floarea-soarelui sunt culturi de baza, nu doar pentru consum intern, ci si pentru export si zootehnie. Scaderea productiei inseamna nu doar pierderi financiare directe, ci si un dezechilibru pe piata furajelor si a uleiului vegetal. In acelasi timp, costurile ridicate ale inputurilor si lipsa unor sisteme eficiente de irigatii fac ca fiecare sezon secetos sa devina o provocare uriasa.
Astfel, anul 2025 se contureaza ca unul paradoxal: pe de o parte, graul marcheaza un succes istoric, confirmand potentialul solurilor romanesti atunci cand conditiile sunt favorabile; pe de alta parte, porumbul si floarea-soarelui arata cat de vulnerabil este sectorul agricol in lipsa unor masuri de adaptare la schimbarile climatice.
Pentru multi agricultori, bilantul final nu este unul al performantei, ci al supravietuirii. Fara solutii durabile pentru combaterea secetei, diferentele intre ani buni si ani catastrofali vor continua sa se adanceasca.
