Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR face public punctul sau de vedere in raport cu proiectul Planului National Strategic (PNS) 2023-2027, pus in dezbatere publica de catre MADR.
O delegatie LAPAR a discutat, in data de 23.02.2022, cu ministrul Adrian-Ionut CHESNOIU anumite aspecte si a transmis catre Autoritatea de Management anexe referitoare la interventiile din PNS.
„Urmare a parcurgerii fiselor de interventii, LAPAR apreciaza ca acest proiect de PNS este ceva mai bun decat cele realizate sau propuse pana in prezent, dar este inca departe de nevoile reale ale agriculturii romanesti si reprezinta, din pacate, inca o sansa pierduta de a reforma agricultura in mod real”, se arata intr-u ncounicat al LAPAR.
Observatiile PNS:
- Profesionalizarea fermierilor si fermelor din agricultura romaneasca. – La nivel de organizatie, LAPAR a sustinut si cu prilejul dezbaterilor din noiembrie 2021, dar si cu prilejul noilor consultari, ca nu putem fi de acord sa mai continuam sa acceptam decredibilizatei breslei noastre prin acceptarea principiului ca se poate si fara pregatire profesionala! Opinia noastra este ca lipsa scolarizarii si a instruirii adecvate ne costa si ne va costa si mai mult in viitor! Faptul ca acum nu avem un sistem de pregatire profesionala adaptat cerintelor actuale, nu inseamna sa eliminam acest principiu, ci, sa reformam sistemul de pregatire prin:
- Introducerea cerintelor de detinere a unei diplome universitare, de liceu sau scoala profesionala de specialitate, de cursuri acreditate cu durata de minim 6 luni pentru orice fermier care doreste sa se instaleze in agricultura prin accesarea de fonduri din Pilonul II;
- Introducerea obligativitatii pentru orice persoana juridica care are o exploatatie agricola de a avea un specialist angajat cu competentele de la primul alineat sau, un consultant pe baza de contract de prestari servicii, acesta fiind obligatoriu inginer in domeniu.
- Consideram ca introducerea cerintelor de la primul alineat se poate face imediat in cazul instalarii de noi fermieri si ferme, iar regulile de la alineatul 2 se pot introduce cu o perioada de gratie de 3 ani de la data adoptarii;
- In cazul BISS – sprijin de baza pentru venit in scopul sustenabilitatii, LAPAR a propus cresterea suprafetei minime eligibile la 3ha, exclusiv in cazul culturii vegetale;
- Sprijinirea procesarii productiei agricole de catre fermierii romani, exclusiv prin intermediul cooperativelor, dar a celor reale, nu prin intermediul celor in care un proprietar detine 5 ferme si isi face propria cooperativa. Credem ca este momentul sa nu mai finantam unitati de procesare care maine pot fi cumparate si inchise, ci este momentul sa trecem la finantarea acelor structuri care asigura o disipare a proprietatii in randul celor direct interesati, adica a fermierilor, oferind o protectie mult mai ridicata a viabilitatii si existentei in timp a acestor unitati.
- Stimularea masurilor de dezvoltare a culturilor de leguminoase, incluzand toate speciile cultivate, in conditiile in care acestea au efecte benefice pentru agricultura, dar ajuta si la reducerea consumurilor de ingrasaminte, unde problemele cu costurile sunt din ce in ce mai mari. Dar implementarea acestui principiu ar fi necesitat si adoptarea unor criterii de favorizare a aparitiei de unitati de procesare a acestor culturi, astfel incat nu fermierii sa fie penalizati prin imposibilitatea accesarii subventiilor, datorita faptului ca nu exista unitati de procesare in tara.
- Stimularea masurilor de obtinere a independentei energetice a fermelor prin dezvoltarea programelor de instalare si productie de energie din surse regenerabile, dar nu prin alocarea de teren agricol, ci prin folosirea acoperisurilor din ferme pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instalatii de biogaz pentru unitatile zootehnice, eliminandu-se problemele legate de stocarea acestora.
- Stimularea masurilor de dezvoltare a spatiilor protejate de producere a legumelor dar cu costuri energetice minime, insemnand zone cu apa geotermala sau unitati care dispun de resurse regenerabile pentru a obtine energie, inclusiv de cogenerare.
- Realizarea unui pact legislativ care sa stea la baza implementarii proiectului de PNS.
Este posibil ca demersurile sa fie deja facute, dar noi nu stim de el. In plus consideram ca existenta unei coalitii cu larga reprezentare la nivel politic ar fi permis realizarea unui PACT PENTRU AGRICULTURA, asumat si implementat de urgenta, avand in vedere ca PNS-ul este un proiect de tara cu o valoare importanta de circa 19 mld euro. In mod cert acest pact ar fi trebuit sa contina printre altele reglementarea arendei, a cadastrului si comasarii terenurilor, modificarea legii imbunatatirilor funciare, modificarea legii apelor pentru sursele de apa destinate irigatiilor, modificarea pedepselor din Codul penal pentru distrugerea infrastructurii de irigatii, a perdelelor forestiere, furtul animalelor si a utilajelor si multe alte prevederi necesare sectorului agroalimentar.
- Modernizarea infrastructurii de irigatii, dar prin dezvoltarea suprafetelor irigabile in zone unde nu s-a modernizat nimic pana in prezent, asta necesitand identificarea cailor legale de reorganizare a OUAI-urilor ingropate in datorii, distruse si abandonate, din perioada facturarii pe trepte de pompare, cand aceste structuri au trebuit sa suporte si pierderile masive de apa de pe canale, sau costurile energofage de la aceea perioada. De aceea credem ca se impunea o analiza serioasa a modului cum pot fi gasite solutii, inclusiv legislative, pentru reorganizarea acestor structuri, astfel incat suprafata irigabila sa creasca in mod real dupa infuzia acestor fonduri si sa nu ,,modernizam modernizarile din exercitiul precedent”.
Legat de imbunatatirile funciare si debirocratizarea procedurilor de lucru, in Legea 138/2004 si/sau ordinele de ministru ar fi nevoie de o prevedere in sensul de a nu se mai conditiona reactualizarea actelor OAUI-urilor la fiecare 3 ani, ci doar atunci cand intervin schimbari majore in structura organizatiei.
- Infiintarea sistemelor locale de irigatii o consideram o masura foarte buna ca intentie, dar credem ca ar fi trebuit insotite de a prezentare mai larga a modului cum vor fi depasite numeroasele probleme intampinate si pana acum de fermieri, care au dorit sa realizeze astfel de sisteme, dar s-au lovit de ,,obtuzitatea” interpretarilor legale de la Apele Romane si/sau ministerul Mediului. Ar fi regretabil ca sa vedem in viitor cum sansa de a face astfel de investitii, se va arata doar unora, dar nu dupa criterii foarte transparente, iar noi nu ne dorim acest lucru.
- Evitarea discriminarii intre fermierii mici din zonele montane versus fermierii mici din alte zone. O compensare prin masuri de constrangere naturala a celor din zona montana este necesara avand in vedere specificul zonei, dar nu si prin alte masuri, fiindca nevoia de protectie este comuna si egala.
In final, credem ca pornind de la constatarea absolut corecta a ministrului agriculturii, domnul Adrian CHESNOIU, ca in Romania ,,de pe 30% din suprafata obtinem 70% din productia agricola”, noi am adauga precizarea ca acest lucru este posibil fiindca aceea parte a agriculturii este bazata pe reguli economice, investitii, tehnologii moderne si randamente.
Altfel spus, acela este modelul care credem ca poate aduce bunastare in Romania si acela este sistemul care poate conserva si mentine inclusiv activitatile traditionale, dar care au nevoie de sustinere financiara din partea activitatilor performante economic.
Poate si sigur mai sunt multe de spus, dar toate opiniile si sugestiile noastre au fost deja transmise catre Ministerul Agriculturii si ne manifestam in continuare deschiderea de a raspunde la orice intrebare, sugestie sau nevoie de informatii suplimentare.