Pozitie comuna a fermierilor din sapte state europene reuniti la Bucuresti

Pozitie comuna a fermierilor din sapte state europene reuniti la Bucuresti

 

LAPARFermierii din Romania si din alte sase state din Regiunea celor Trei Mari au semnat un document privind pozitia comuna in cadrul viitoarei politicii agricole comune (PAC), principalele masuri sustinute de tarile semnatare fiind marirea bugetului PAC, uniformizarea subventiilor, renuntarea la plafonarea subventiilor si pastrarea patrimoniului si gestionarea pamantului. Documentul a fost semnat din partea Romaniei de catre Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), si reprezentantii Asociatiilor si Camerelor Agricole din Slovacia, Cehia, Polonia, Lituania, Ungaria si Bulgaria, documentul urmand sa fie transmis Comisiei Europene si comisarului pe agricultura Phil Hogan.

“In cadrul celei de-a 4-a reuniuni a Asociatiilor si Camerelor Agricole din Regiunea celor Trei Mari am avut dezbateri destul de consistente si am ajuns sa semnam un document comun pe care il vom inainta Comisiei Europene plus comisarului Phill Hogan. Subiectul cel mai aprins a fost plafonarea. Toti cei prezenti nu accepta aceasta solutie. Toti isi doresc marirea bugetului pe agricultura pentru ca, incepand din 2020, vom avea unele restrictii mult mai severe pe mediu si pentru a le putea indeplini ne trebuie bani, iar in situatia asta trebuie marit bugetul. De asemenea, ne dorim pastrarea patrimoniului fiecarei tari si gestionarea pamantului. La unison am spus ca pamantul nu este un capital ca oricare altul, ci un patrimoniu national si de aceea fiecare tara trebuie sa hotarasca cum pastreaza acest lucru”, a declarat Laurentiu Baciu.

Reprezentantii agricultorilor din cele sase tari au mai cerut autoritatilor de la Bruxelles si uniformizarea subventiilor in toate statele UE.

“Toti fermierii europeni trebuie sa fie egali tinand cont de faptul ca trebuie sa indeplinim aceleasi conditii, avem aceleasi restrictii, stam pe aceasta piata, ne intalnim pe aceeasi piata si cand vorbim de sprijin, de subventii, tarile mai vechi din UE au sume de multe ori mai mari, chiar triple decat in Romania, un lucru care nu este corect si de aceea am cerut la unison si uniformizarea subventiilor, adica la drepturi egale indatoriri egale”, a spus Baciu.

Declaratia privind viitorul politicii agricole comune (PAC) a UE
Bucuresti -12 decembrie 2018

‘’Noi, reprezentantii camerelor agricole si organizatiilor care participa la Reuniunea Celor Trei Mari, Bulgaria, Republica Ceha, Ungaria, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia, au discutat despre Politica Agricola Comuna a UE (PAC) si au semnat prezenta declaratie cu urmatorul continut:

1) BUGETUL
Bugetul PAC pentru perioada 2021-2027 ar trebui mentinut cel putin la nivelul bugetului actual, incluzand fondurile de dezvoltare rurala.
Este necesar sa se armonizeze amploarea ajutorului de stat in intreaga UE pentru a asigura conditii echitabile intre Statele Membre.

2) CONVERGENTA
O PAC mai echitabila inseamna convergenta totala a platilor directe, unul dintre cele mai importante instrumente de echitate intre agricultori.
Acesta ar trebui finantat de statele membre care au plati directe peste media UE pana in 2027.
Referintele istorice pentru calificarea platilor au condus la o diferenta notabila a nivelului platilor directe intre statele membre.le intre statele membre.

3) CAPPING
PAC trebuie privita ca o politica economica care asigura securitatea alimentara si nu una sociala. Masura plafonarii platilor este impotriva competitivitatii, a tendintelor economice mondiale si a regulilor economice de baza. Aceasta va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural sa-si dezvolte si sa-si mareasca afacerile peste un anumit prag. Avand in vedere faptul ca fermele sunt cele care asigura siguranta alimentara, trebuie sa existe o anumita predictibilitate si eficienta in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor in domeniul agricol.

Plafonarea platilor directe ar trebui sa se faca pe baza alegerii voluntare a statelor membre, inclusiv a sumei peste care ar trebui aplicata plafonarea.

Noul model de furnizare descentralizata a PAC aloca un control sporit statelor membre. Cu toate acestea, trebuie sa existe mecanisme care sa asigure o subsidiaritate sensibila si sa evite divergentele periculoase si denaturarile pietei interne.

4) COTA OBLIGATORIE EGALA PENTRU CO-FINANTAREA MASURILOR AFERENTE PILONULUI II
Este obligatoriu sa se stabileasca un procent egal de cofinantare a celui de-al doilea pilon.

5) DEGRESIVITATEA PLATILOR DIRECTE – O MASURA NATIONALA
In contextul unui plan strategic functional, schema de plata degresiva ar trebui sa fie in competenta fiecarui stat membru.

6) SPRIJIN VOLUNTAR CUPLAT
Necesitatea de a mentine si de a spori sprijinul cuplat voluntar, care joaca un rol esential in mentinerea activitatilor agricole in sectoare sensibile. Prin urmare, aceasta plata trebuie pastrata la acelasi nivel.

7) DEFINIREA ADECVATA A TERMENULUI DE “FERMIER AUTENTIC”
Definirea termenului de “fermier autentic” va avea o importanta deosebita in contextul noii PAC, pentru a asigura un tratament transparent si egal in domeniul agriculturii din fiecare stat membru, din punctul de vedere al crearii unui sistem de plati practic.
Definitia fermierilor autentici va ramane la latitudinea fiecarui stat membru, pentru a asigura conditii echitabile si egale de concurenta pentru toti agricultorii de pe piata unica europeana.

8) AGRICULTURA DE PRECIZIE SI TEHNOLOGIZAREA FERMELOR
Noua PAC, ar trebui sa promoveze utilizarea instrumentelor agricole de precizie, cum ar fi datele prin satelit, utilajele avansate, retelele de senzori si alte instrumente.
Este necesar ca PAC sa sprijine fermierii in demersurile pentru tehnologizarea fermelor.
Uniunea Europeana ar trebui sa promoveze o evaluare a riscurilor care sa echilibreze conservarea mediului cu necesitatea economica, pentru asigurarea unei mai bune productivitati in domeniu.

9) ECONOMIA CIRCULARA SI DURABILA. DEZVOLTAREA FORTEI DE MUNCA IN MEDIUL RURAL. NOUA GENERATIE.
Este necesar sa se asigure predictibilitatea in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor in domeniul agricol, sistemele de productie si prelucrare primara durabila. O astfel de masura va sustine investitiile durabile, prin care sa se asigure atat produse finite integrate in industria alimentara, cat si forta de munca specializata, in mediul rural.

Aceste masuri sunt necesare si in vederea atragerii generatiei tinere in agricultura, punand la dispozitie tehnologii noi, actuale, intr-un mediu de afaceri promitator. Mergand mai degraba spre o economie circulara si nu spre una liniara, traditionala, reusim sa folosim mai eficient resursele, mentinand resursele in uz cat mai mult timp si recuperandu-le ori de cate ori este posibil.

Tranzitia necesita stabilitate si predictibilitate intr-o viziune pe termen lung, deoarece poate dura mult timp sa apara efectul investitiei, iar adaptarea este lenta.

10) MASURI PENTRU CONSERVAREA MEDIULUI
Importanta masurilor ecologice in cadrul PAC, ca element-cheie al agriculturii durabile si al gestionarii resurselor naturale.
Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate, masurile trebuie sa fie mai coerente in cadrul celor doi piloni, mai putin impovaratoare si mai flexibile.

Prezenta declaratie va fi comunicata, spre stiinta:
– Phil Hogan, comisar pentru agricultura, Comisia Europeana;
– Adina-Ioana Valean, presedinte, comisia ENVI, Parlamentul European;
– Czesław Siekierski, presedinte, comisia AGRI, Parlamentul European.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *