Chiar daca consumul de peste este destul de mic, in prezent, comparativ cu nivelul din alte tari, nu putem sa nu remarcam cresterea din ultimii ani, mai ales ca tendintele din afara incep sa se simta si la noi.
Avansul este mai mult decat dublu fata de acum cativa ani, iar, din pacate foarte putin peste provine din Romania. Dintr-un consum de 140.000 tone de peste pe an, de exemplu, doar 25% este de provenienta interna, ceea ce spune mult despre potentialul acestui sector.
Nu in ultimul rand, trebuie mentionat faptul ca in urma calatoriilor in strainatate preferintele romanilor incep sa se schimbe, asa s-ar putea explica si interesul pentru fructele de mare si, de ce nu, pentru fish and chips, un concept care are tot mai mare trecere in randul tinerilor din Marea Britanie si se pare ca prinde si la noi. De asemenea, pestele somonat (a carui culoare rozalie sau chiar portocalie se datoreaza unei vitamine – Astaxantina – introduse in hrana, de unde ii vine si numele) este tot mai cautat de consumatori.
Piata este in crestere. Daca acum cativa ani aveam un consum undeva la vreo 3 kg de peste pe an, in general, pe cap de locuitor, acum, am ajuns la peste 7 kg pe cap de locuitor. Este o crestere foarte mare, in acelasi timp incepe si la noi sa se dezvolte cultul acesta de mancare de peste sau fructe de mare, dupa ce romanii au fost in strainatate, in Grecia, de exemplu, de unde s-au intors cu idei si gusturi noi”, a declarat pentru FoodBiz Adrian Bodea, proprietarul Pastravariei Salmontana din Prejmer- Brasov.
Performanta la Prejmer
Adrian Bodea este cel care a readus la viata vechea pastravarie din Prejmer abandonata imediat dupa revolutie si care a cunoscut o serie de modificari si modernizari dupa preluarea din 1996. Astfel, daca pana in 2012 cresterea pastravului se facea in bazine traditionale, de la acel moment s-a adoptat un sistem revolutionar: a fost aleasa varianta cu bazine circulare din polipropilena, ceea ce a dublat capacitatea de productie si a dus la imbunatatirea calitatii pestelui.
Pastravaria Salmontana are o productie de circa 60 de tone de pastrav pe an, in medie. In fapt, este vorba de pastrav somonat, un produs in pas cu tendintele de consum din piata, dupa cum spune Bodea.
Pentru a se ajunge aici a fost nevoie, insa, sa se importe icre din America, la preturi ceva mai mari, dar cu o calitate genetica care sa permita obtinerea unei productii de carne de calitate. O decizie inspirata si justa, pana la urma, in conditiile in care Europa era lovita de mai multe boli, care au afectat efectivele de peste. Acum, la Prejmer se poate produce peste ceva mai mare, nu doar la gramaj de 300-400 grame, ceea ce face posibila si filetarea acestuia si permite realizarea unei game mai mari de produse, inclusiv pentru retail, de la pate, zacusca sau chiftele din peste, pana la pastrav afumat, de exemplu. Mai trebuie mentionat si faptul ca se poate livra pastrav proaspat tot timpul anului.
Planuri pentru viitor
Pastravaria Salmontana face parte din Cooperativa Pastravul din Tara Ta, infiintata de Adrian Bodea, alaturi de alti patru investitori din sector. Aceasta mai include si Pastravaria de pe lacul Oasa, cea mai mare din Romania, de altfel, care are o productie care acopera undeva la 25% din productia de pastrav a tarii, precum si doua unitati de procesare.
Lacul Oasa este al doilea cel mai mare lac artificial de la noi, fiind situat la altitudinea de 1.400 de metri in Muntii Sureanu, la limita dintre judetele Sibiu si Alba, pe Transalpina.
Fiecare membru al Cooperativei are brandul lui, iar produsele sunt vandute, in principal, prin intermediul organizatiei care negociaza contractele. Principala retea de vanzare este lantul Carrefour, insa, deosebit de importanta este si HoReCa. Asa de exemplu, pe lista clientilor se afla Top cinci restaurante din Brasov. Sunt rezultate remarcabile, insa, planurile sunt la fel de ambitioase si pentru viitor.
„Asteptam fondurile europene pentru a putea produce pastrav somonat la Marea Neagra. Strategia a fost sa realizam Pastravaria de pe lacul Oasa pentru a avea peste la 300 grame si sa-l realocam la Marea Neagra”, a mai afirmat Bodea.
Nu in ultimul rand, se are in vedere si o ferma de crestere a crapului in judetul Prahova. Proiecte exista, mai trebuie doar si un sprijin din partea statului pentru un sector prea putin sustinut de ani buni.