N-or avea antrax, dar ce facem cu ele?!

N-or avea antrax, dar ce facem cu ele?!

 

oi moarteANSVSA precizeaza, in urma informatiilor aparute in spatiul public referitoare la riscul ca in cadavrele oilor din nava esuata sa se dezvolte antrax si sa prezinte o amenintare pentru sanatatea publica, ca nu este cazul sa ne facem griji! “Aceste cadavre nu pot reprezenta o sursa de contaminare cu spori Bacillus anthracis a apei marii sau a mediului din zona respectiva”, se arata intr-un comunicat al ANSVSA. Nu se spune nimic, insa, despre ce se va intampla cu cadavrele acestor animale (fie ca vorbim de oile care plutesc pe apa sau de cele aflate in interiorul navei scufundate), daca le strange cineva sau asa vor ramane pana la Pastele Cailor?! Ca pana la urma, aceasta ar trebui sa fie o urgenta maxima!

„Ca urmare a informatiilor eronate aparute in spatiul public referitoare la posibilitatea ca pe cadavrele oilor din nava esuata sa dezvolte antrax* care sa prezinte o amenintare pentru sanatatea publica, pentru o corecta informare a opiniei publice, ANSVSA face urmatoarele precizari:

Aceste cadavre nu pot reprezenta o sursa de contaminare cu spori Bacillus anthracis a apei marii sau a mediului din zona respectiva.
Pentru a fi acceptate la export, toate animalele de la bordul navei au fost certificate clinic sanatoase, in exploatatia de origine, de catre un medic veterinar, starea de sanatate fiind confirmata la imbarcare si de catre medicii veterinari oficiali, din Punctul de Iesire pentru export, din portul Midia.

Mai mult, avand in vedere ca originea animalelor este Romania, acestea sunt vaccinate anual impotriva antraxului (actiune prevazuta in Programul actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si inregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor si ecvideelor, a actiunilor prevazute in Programul de supraveghere si control in domeniul sigurantei alimentelor, precum si a tarifelor aferente acestora).

Citeste si Queen Hind, nava mortii pentru 14.600 de oi. Geronimo Branescu, sef la DSVSA Constanta!

Se exclude riscul aparitiei antraxului atata timp cat in efectivul respectiv nu s-au inregistrat animale cu forme clinice de antrax si animale moarte de antrax.

In cazul ipotetic in care ar fi existat animale bolnave clinic de antrax si care au murit din cauza antraxului, in cadavrele nedeschise, forma vegetativa a bacteriei Bacillus anthracis rezista cateva zile, dupa care este distrusa de flora de putrefactie.

Conditia ca forma vegetativa a bacteriei Bacillus anthracis (agentul patogen al antraxului) sa se transforme in spori, care reprezinta forma de rezistenta a bacteriei in natura si respectiv, de contaminare a altor animale, a omului a mediului etc. este ca, acele cadavre sa se deschida in interval de 2- 3 zile pe sol, in conditii de uscaciune astfel incat forma vegetativa sa vina in contact cu oxigenul atmosferic si sa sporuleze.

Chiar daca raman cadavre (presupuse ale unor animale bolnave de antrax) in apa marii, acestea nu prezinta un pericol de contaminare, deoarece in mediul respectiv nu exista oxigenul atmosferic necesar sporularii, iar forma vegetativa este eliminata de flora de putrefactie si de mediul salin.

*Antraxul sau carbunele sau dalac este o boala infectioasa produsa de Bacillus anthracis, boala este o zoonoza (boala comuna omului si animalelor, fiind intalnita mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine). Nisa ecologica a acestei bacterii este reprezentata de sol, motiv pentru care infectia cu antrax este considerate ,,boala telurica’’.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *