LAPAR o ia pe cont propriu…

LAPAR o ia pe cont propriu…

 

porumbFermierii romani strang randurile, dupa ce demersurile autoritatilor n-au avut niciun efect la Bruxelles, si o iau pe cont propriu…Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) a anuntat ca a initiat demersurile pentru obtinerea unei autorizatii temporare pentru utilizarea produselor de protectia plantelor din clasa neonicotinoidelor pentru tratamentul semintelor de porumb si floarea-soarelui din primavara anului 2018, urmare a sesizarilor venite din teritoriu. “LAPAR aprecieaza in mod deosebit demersurile facute de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anii anteriori privind emiterea autorizatiilor de utilizare a semintelor de porumb si floarea soarelui tratate cu produse neonicotinoide. In acest fel a fost sprijinita competitivitatea fermierilor romani prin accesul la tehnologii inovatoare si sigure pentru sanatatea mediului si a polenizatorilor”, se arata intr-un comunicat al ligii.

Conducerea LAPAR sustine ca in situatia in care produsele neonicotinoide nu ar mai fi disponibile fermierilor europeni, acestea ar fi inlocuite cu alte insecticide, in special piretroide, ce ar putea avea urmatoarele consecinte cu impact major:
– o crestere a numarului de tratamente si a cantitatii totale de produse
aplicate;
– riscuri crescute pentru mediu (riscuri neevaluate de catre Comisia
Europeana;
– inlocuirea tratamentului semintelor cu cateva aplicari foliare (cu risc mai
mare pentru polenizatori);
– se pune o presiune si mai mare asupra fermierilor romani care cultiva, de
exemplu, cereale, sfecla sau legume. La cultura de cereale, tratamentul
semintelor cu neonicotinoide este aplicat pe o suprafata de aproximativ un
milion de hectare din cele aproximativ 5,4 milioane de ha cultivate cu cereale in Romania in aceste conditii, restrictionarea neonicotinoidelor ar reduce si mai mult numarul solutiilor disponibile pentru controlul unor daunatori specifici in cultura.

De asemenea, produsele de protectia plantelor din clasa neonicotinoidelor au fost utilizate anterior fara a fi raportate incidente de mortalitate a albinelor care sa fi fost asociate utilizarii semintelor tratate, in conditiile in care bunele practici agricole au fost respectate cu strictete si conform indicatiilor date de producator.

Citeste si studiul „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza extensiva a pietei terenurilor, realizata de AGROSTANDARD.

Industria de protectia plantelor promoveaza masuri de reducere a riscurilor, care, aplicate corect, au un inalt grad de eficienta: utilizarea deflectoarelor pe semanatorile pneumatice pentru prevenirea eliminarii in atmosfera a prafului format la semanat, pastrarea unei zone tampon la marginea culturilor, respectarea momentului de aplicare a produselor fitosanitare (pentru a nu coincide cu momentul infloritului in cultura vecina) pentru aplicarile foliare, etc.

“Ca membrii ai Uniunii Europene, sustinem aplicarea armonizata la nivel comunitar a oricaror decizii legislative care sa asigure aplicarea masurilor de bune practici agricole si gestionare responsabila a acestora, asigurand un grad ridicat de siguranta pentru agricultori si mediu. In acelasi timp, in mod categoric nu sustinem interzicerea tehnologiilor inovatoare si folositoare agriculturii romanesti sub presiuni politice initiate de membri ai Uniunii care nu mai au probleme cu daunatorii specifici Tanymecus si Agriotes la porumb si floarea soarelui de ani de zile, tocmai ca urmare a utilizarii suficiente de produse de tratament din clasa neonicotinoidelor”, se mai arata in comunicat.

Impactul la nivelul fermelor din Romania

Conducerea LAPAR sustine ca iin anul 2015 a fost realizat studiul cu privire la Impactul la nivelul fermelor din Romania al derogarii privind folosirea insecticidelor pe baza de neonicotinoide in campania agricola din primavara anului 2014 (pentru culturile de floarea soarelui si porumb). Studiul a fost realizat de o echipa din cadrul Institutului de Economie Agrara al Academiei Romane si sub egida Institutului National de Cercetari Economice “Costin C.Kiritescu” si se afla in prezent in posesia Autoritatii Nationale Fitosanitare.

Acest document prezinta o serie de concluzii cu relevanta ridicata in demersul ligii:
Romania face parte din zona cu atac intens de Tanymecus dillacolis. In Europa, arealul general de daunare al insectei Tanymecus dillaticolis este limitat la zonele circumscrise Marii Negre (Romania, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia) cu mentiunea ca nivelul populatiilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important se semnaleaza in Romania.
Atacul de Taymecus dillaticolis a fost mai mare in zona de sud-est a tarii, extinderea daunatorului din vecinatatile fermei face ca tratamentul la samanta sa nu fie suficient.
Nu au fost raportate cazuri de mortalitate la familiile de albine din cauza tratamentului aplicat la samanta.
In Romania ambele culturi sunt afectate masiv de atacul de Tanymecus, iar culturile nu pot fi asigurate fara tratamentul semintelor. Tratamentul in vegetatie este tardiv si insuficient, deoarece plantele sunt atacate masiv an faza juvenila, iar de multe ori nu ajung in stadiul de dezvoltare pentru aplicarea in vegetatie.
Masurile de combatere chimica (tratamentul solului, semintei si in vegetatie) pot sa nu aiba eficacitate daca prezenta daunatorului este foarte mare. De asemenea, s-a semnalat faptul ca insecta poate deveni polifaga la densitati mari. In acest caz, trebuie sa se renunte practic la culturile de primavara pana la decimarea insectei sub pragul de daunare.
Potentialul de infestare (pana la 90% grad de atac in unele zone) al Romaniei nu este comparabil cu cel al altor state.

De asemenea, mai exista si un alt studiu cu tema „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizarii unor substante active asupra agriculturii Romaniei” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture) – parte integranta a cercetarii europene pe acest subiect. Intentia acestui studiu este de a aduce in atentia consumatorilor si autoritatilor posibilele efecte ale interzicerii sau restrictionarii utilizarii a aproximativ 75 de substante active folosite in produse de protectie a plantelor, aflate astazi pe piata. Printre aceste 75 de substante se afla si neonicotinoidele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *