Pe lângă lipsa capitalului de lucru și refuzul băncilor de a le acorda credite, fermierii români trebuie să mai facă față unei mari probleme în încercarea de a supraviețui. Agricultorii susțin că furnizorii de pesticide și ierbicide scumpesc produsele în medie cu 10% în fiecare an, astfel că au ajuns să practice prețuri de listă cu 30% mai mari decât cele ale dealerilor lor din vestul Europei. Mai mult, costurile cresc cu alte 30% în cazul în care, în lipsa capitalului de lucru, fermierii negociază cu furnizorii de input-uri să ia pesticide pe datorie si să le plătească după recoltare. Și, cum acest lucru nu este suficient, susțin fermierii, corporațiile care vând pesticide și ierbicide în România, profitând de poziția de monopol, le vând fermierilor input-uri mult mai scumpe decât în vestul Europei. “Pe piața românească sunt multe interese ale traderilor, ale firmelor de pesticide, etc. Sunt multe interese colaterale îndreptate împotriva intereselor fermierului român. Comercianții de pesticide au scumpit anul trecut cu 10% prețurile de listă. Anul ăsta le-au scumpit din nou, cu încă 10%. Prețul pesticidelor a explodat în ultimii trei ani. Acum noi cumpărăm pesticide cu 30% mai scumpe decât francezii”, a declarat pentru Agrostandard Daniel Ciobanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău.
Mai mult, spun fermierii, marile corporații din industria pesticidelor nu le permit să cumpere mai ieftin de la furnizorii din rețeaua lor din străinătate.
”Am încercat să cumpărăm pesticide de pe piața externă pentru că sunt mai ieftine, dar nu am reușit. Am făcut o cerere de ofertă, dar nu ne-a răspuns aproape nimeni. Ne-au trimis răspuns doar niște chinezi și o firmă poloneză. Restul sunt sub controlul BASF, Syngenta, etc., care vând doar prin dealerii lor locali. Eu, ca fermier din România, nu pot cumpăra de la BASF Germania, unde este mai ieftin. Sunt obligat să cumpăr de la BASF România, la prețuri mult mai mari”, a mai spus Ciobanu.
Și, cum toate acestea nu ar fi suficiente, agricultorii spun că, în lipsa capitalului de lucru, trebuie să devină și buni negociatori, pe lângă activitatea de bază, ca să poată, pur și simplu, să supraviețuiască. Condiția este obligatorie în condițiile în care aproape toți fermierii nu au altă opțiune decât să lucreze pe datorie.
”Pe lângă ce facem, am devenit și negociatori cu furnizorii de input-uri. N-ai de unde să scoți 6-7.000 de lei cât costă să lucrezi un hectar de sfeclă și atunci te înțelegi cu furnizorii de îngrășăminte și pesticide să te lase cu o parte din bani până la recoltă. Numai că asta costă pentru că îngrășămintele luate pe datorie sunt cu 30% mai scumpe decât prețul de listă. Nu am niciun cunoscut, însă, care să cumpere input-uri doar cu banii jos. Eu, de exemplu, am terminat de plătit pe anul trecut abia acum în aprilie”, a declarant Radu Taus, un fermier de 31 de ani din Brașov care cultivă sfeclă pe 80 de hectare arendate la Feldioara, județul Brașov.
