Subvenția pe pășune, tot la primari, dar pe căi ocolite

Primarii din țară susțin că nu îi afectează noua ordonanță a Guvernului care prevede ca subvenția pentru întreținerea pășunilor să fie luate de fermierii care le întrețin și nu de fermieri pentru că pășunile sunt deja concesionate în multe cazuri. Reprezentanții asociațiilor de fermieri îi acuză, însă, că subvenția va intra tot în buzunarele primarilor, dar pe căi ocolite – prin asociații de crescători de animale constituite ad-hoc, care subânchiriază apoi adevăraților fermieri. La Moieciu, județul Brașov, de exemplu, pășunile au fost deja concesionate. ”Să știți că pe noi nu ne afectează ordonanța asta pentru că subvenția mergea și până acum la utilizatori. Am avut șapte pășuni pe care le-am scos la licitație. Le-au luat șapte utilizatori care le administrează. Este treaba lor cum se descurcă. Fiecare a făcut lucrările necesare. (…) Efectivele de animale au scăzut dramatic la noi în ultima perioadă, dar tot mai sunt în comună vreo 2.000 de capete de bovine și 10.000 de ovine pentru că animalele fac parte din tradiția locului. Pajiștile au fost întreținute, dar nu s-a pus niciodată problema împrejmuirii pentru că vorbim, în total, de aproape 500 de hectare de pășune”, a spus Niculaie Clinciu, primarul comunei Moieciu, județul Brașov.

Situația este relativ similară și la Bucium, județul Alba.

“În restul țării subvențiile au fost luate de primării, dar la noi, la Alba nu le-au luat primăriile ci s-au dus direct către asociațiile de crescători de animale. La noi a fost puțin mai altfel. Să știți, însă, că, dacă nu sunt administrate bine fondurile pentru pajiști, se duce totul de râpă. La Câmpeni (județul Alba-n.r.) și-au luat mașini și și-au renovat casele cu banii de la pajiști. La noi, cei care au preluat pajiștile s-au ocupat de ele – le-au curățat și au făcut adăpători, dar nu le-au și împrejmuit”, a declarat Cornel Năbău, primarul comunei Bucium din județul Alba.

La Comănești, județul Suceava, în schimb, concesionarii sunt de ani buni, chiar crescătorii de animale din comună.

”Noi am concesionat pajiștile către crescătorii de animale încă din 2009 când au fost luați în evidență de APIA. S-a luat atunci decizia în consiliul local să fie concesionat izlazul individual pentru toți proprietarii de animale din comună pentru că primăria nu are creșterea de animale printre atribuțiile legale. Cei care au luat pajiștea în concesiune sunt obligați de APIA, unde s-au înregistrat cu animalele, să facă toate lucrările necesare pentru întreținere. Când depun documentele la APIA primesc un regulament cu niște norme care precizează cum trebuie întreținută pajiștea. Aceste lucrări trebuie făcute pentru că, cel puțin din 2008 încoace, nu a fost niciun an în care să nu vină cineva de la APIA să verifice starea pășunii”, a declarat Grigoraș Păstrăv, primarul comunei Comănești, județul Suceava.

La Cârțișoara, judeul Sibiu, în schimb, pajiștile montane sunt arendate de un singur cioban care se îngijește de oile comunei.

”Pășunile de la noi au fost date de mult în arendă. Noi avem pajiști alpine pe care le dăm cu contract de arendă și primim chiria. S-a făcut licitație și a câștigat-o cineva de aici care ia toate oile de la toată lumea și merge cu ele pe munte. La noi nu se fac cine știe ce amenajări pentru că e gol alpin și are și regim de rezervație. Nici jnepenii nu pot fi tăiați fără autorizație. Pajiștile sunt întreținute, pur și simplu, prin pășunare 2-3 luni pe an”, a declara Dorin Magda, primarul comunei Cârțișoara, județul Sibiu.

Primarii cred că, fraudele cu fonduri din subvenții sunt punctuale.

”E dificil de cheltuit banul de subvenții. Există lucrări clar stipulate care trebuie executate. E adevărat că omul le face în regie proprie și se vede de la an la an cum își modernizează și își îmbunătățește ferma și utilajele”, a precizat Grigoraș Păstrăv, primarul comunei Comănești, județul Suceava.

Dacă sunt însuțiți de primării, acestea se pot aștepta la controale.

”Banii de subvenții n-are cum să fie luați de primării. Am avut acum doi ani un caz. O primărie de pe la noi a luat banii de pășuni și apoi a avut controale peste controale pe cap”, a declarat Dorin Magda, primarul comunei Cârțișoara, județul Sibiu.
Primarii cred că se impune extinderea categoriilor de lucrări pentru pășuni, care pot fi realizate cu banii din subvenții și stabilirea unor reguli mai clare de cheltuire a banilor.

”Sunt necesare niște reguli mai clare și mai ușor de aplicat cu privire la investițiile pe care le pot face oamenii pentru amenajarea pășunii. Sunt numeroase lucrări care nu sunt exemplificate clar de regulamentele APIA. Sunt zone în care nu ai apă și trebuie să tragi conducte, dar acest gen de investiție nu este cuprinsă în plan”, a declarat Grigoraș Păstrăv, primarul comunei Comănești, județul Suceava.

Reprezentanții crescătorilor de animale privesc cu scepticism ordonanța de urgență și cred că banii se vor întoarce tot la primari, dar pe căi ocolite.

”Majoritatea primăriilor văd subvenția ca pe o sursă de venit. E adevărat că nu mai iau banii direct. Au făcut tot felul de asociații căpușă formate din consilierii primarului, prieteni, secretare, șeful de post din comună. Și uite așa, asociația Ciobănașul, care n-are nicio oiae, subânchiriază pășunea adevăraților ciobani”, a explicat Ioan Agapi, directorul executiv al Federației Agricultorilor de Munte Dorna din Suceava.

Guvernul a aprobat miercuri ordonanța de urgență cu privire la pajiştile permanente care stabilește că subvențiile nu vor mai fi îndreptate spre primării, ci spre utilizatorii pășunilor.

“Primăriile şi consiliile locale vor primi subvenţii pe suprafaţă numai dacă nu există cereri din partea fermierilor. Dacă nu există în anumite comune fermieri sau crescători de animale care să solicite subvenţiile, Primăria are obligaţia, prin consiliile locale să ceară aceşti bani pentru întreţinerea păşunilor respective”, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Ordonanța prevede că pajiștile aflate în domeniul public şi privat al comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, pot fi utilizate atât de către persoanele fizice, cât şi cele juridice, care cresc animale. Actul normativ a introdus obligativitatea ca utilizatorii pajiştilor să aibă animalele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, făcându-se legătura între utilizatorii pajiştilor şi scopul utilizării pajiştilor, respectiv asigurarea hranei animalelor.

Lucrările de întreţinere a pajiştilor şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc şi vor fi cuprinse în contractele de concesiune sau închiriere, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă de maximum 5 ani.