Statul roman va achita, intr-o singura transa, in acest an, suma de 50 de milioane de euro pentru portul din Basarabia, decizia fiind motivata mai degraba de ratiuni strategice si militare decat strict economice, asa cum a aflat NewsCenter.ro. Prin preluarea controlului asupra portului, Romania urmareste sa impiedice ca acesta sa ajunga in mainile unor entitati ruse – sau ale altor actori ostili – care ar fi putut bloca sau limita circulatia navelor pe Dunare.
NewsCenter.ro a reusit sa afle ca statul roman va plati in acest an suma de 50 de milioane de euro pentru a prelua Portul Giurgiulesti din Republica Moldova. Informatiile au fost oferite de surse din cadrul Administratiei Porturilor Maritime SA Constanta si din Ministerul Transporturilor. Reprezentantii Guvernului Romaniei au refuzat sa comenteze intrebarile legate de valoarea tranzactiei, transmise de NewsCenter.ro.
Suma va fi platita intr-o singura transa, in 2026, iar plata va fi realizata de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta. Portul Giurgiulesti este singurul port maritim al Republicii Moldova la Dunare si a fost detinut de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care a scos activul la vanzare printr-o procedura internationala.
„Este o afacere strategica”
„Suma este batuta in cuie, sunt unele mici plati care pot varia, dar sunt sub 5% din valoarea contractului. Nu au fost concurenti. Singura oferta concreta a fost din partea Romaniei, prin Administratiei Porturilor Maritime. Este o afacere buna si economica, si strategica in situatia actuala de conflict”, ne-a declarat un reprezentant implicat in negocieri din partea statului roman.
Pretul este unul apropiat de evaluarea de 62 de milioane de dolari (55 de milioane de euro) pe care a facut-o anul trecut unul dintre actionarii minoritari ai portului din Republica Moldova, conform unei stiri Reuters. Fondul Proprietatea este singurul actionar minoritar al Administratiei Porturilor Maritime, cu participatiuni de 20%. BERD a purtat discutii cu investitori din Bulgaria, Olanda, Danemarca si Azerbaidjan. Insa, doar oferta din Romania a fost una certa.
Guvernul Romaniei a transmis, intr-o pozitie oficiala anterioara, ca saluta tranzactia initiata de BERD pentru vanzarea operatorului Danube Logistics, entitatea care administreaza portul moldovean. Desi comunicatul Executivului vorbeste despre „investitii pe termen lung” si „consolidarea pozitiei in regiunea Marii Negre”, nu face referire la valoarea exacta a tranzactiei.
Un port mic, cu miza mare
Portul Giurgiulesti este situat la doar cativa kilometri de granita cu Romania si in apropierea celei cu Ucraina, pe sectorul maritim al Dunarii. Este singurul punct prin care Republica Moldova are acces direct la nave maritime, nu doar fluviale, gratie adancimii de aproximativ 7 metri.
Portul Giurgiulesti are o istorie tumultuoasa. BERD s-a implicat pentru prima data in 1995, ca investitor minoritar intr-un proiect destinat construirii unui terminal petrolier. Dupa falimentul partenerilor locali, in 2005, Danube Logistics SRL, detinuta de Azpetrol, a achizitionat infrastructura partial finalizata. De-a lungul anilor, BERD a preluat controlul complet si a realizat investitii majore in eficienta si extindere.
Astazi, portul dispune de un terminal petrolier, doua terminale de cereale, unul pentru marfuri generale si un parc de afaceri. Adancimea de 7 metri permite acostarea navelor maritime, ceea ce il face unic in Moldova. In 2023, a atins o cifra de afaceri de peste 16 milioane de euro si un profit net de 7 milioane de euro, cu peste 260 de angajati.
Portul Giurgiulesti, domiciliul afacerilor lui Vaja Jhashi si Trans-Oil
Desi in acte portul apartine integral BERD, o mare parte din cladirile si activele de pe teritoriul Giurgiulestiului sunt operate de companii conectate la Vaja Jhashi, liderul grupului Trans-Oil. Acesta controleaza, prin firmele Trans Cargo Terminal si Trans Buck Logistics, peste jumatate din cele 79 de cladiri din perimetrul portuar, asa cum prezenta programul Cutia Neagra Plus.
Trans-Oil este cel mai mare exportator de cereale din Republica Moldova, cu o cota de piata de 35% in 2021 si aproape jumatate din piata semintelor de floarea-soarelui. Vaja Jhashi este prezentat drept un investitor major si un actor cheie in economia moldoveana, dar pozitia sa in portul Giurgiulesti ar putea complica procesul de preluare.
Cine este Vaja Jhashi
Omul de afaceri Vaja Jhashi, proprietarul si liderul grupului agroindustrial Trans‑Oil din Republica Moldova, a intrat prin intermediul companiilor sale in preluarea afacerilor agricole ale Adrian Porumboiu in Romania.
In jurul anului 2015–2016, grupul Racova, controlat de Porumboiu, care opera zeci de mii de hectare agricole in Romania si mai multe companii agricole importante, a fost vandut sau preluat treptat de entitati din cadrul grupului Trans-Oil sau afiliate acestuia, inclusiv prin intermediul companiei elvetiene Delta Commodity & Financial Services (DCFS), parte a grupului Trans-Oil condus de Jhashi.
Integrarea cu porturile din Constanta si Galati
Planul Bucurestiului este clar: unirea operationala a Giurgiulestiului cu Portul Constanta si Portul Galati, langa care este Giurgiulestiul.
Portul Constanta a devenit, dupa invazia Rusiei in Ucraina din 2022, principala ruta alternativa pentru exporturile de cereale ucrainene. Desi volumele au fluctuat, infrastructura romaneasca a demonstrat ca poate sustine fluxuri logistice de zeci de milioane de tone anual.
Prin preluarea Giurgiulestiului, Romania isi consolideaza pozitia de hub regional, creand o axa logistica integrata Dunare–Marea Neagra.
Memorandumul aprobat de Guvern in august 2024 subliniaza tocmai aceasta viziune: conectarea retelelor feroviare cu ecartament larg si ingust, dezvoltarea trenurilor-bloc de containere si integrarea fluxurilor de marfuri intr-un sistem unitar.
In plus, tranzactia este prezentata ca o consolidare a parteneriatului strategic dintre Romania si Republica Moldova. Bucurestiul este unul dintre principalii sustinatori ai parcursului european al Chisinaului, iar controlul asupra singurului port maritim moldovean adauga o dimensiune economica puternica relatiei bilaterale.
