Marius Șerban
Agricultorii îî acuză din nou pe marii traderi de cereale că manipulează prețul cerealelor și oferă fermierilor prețuri ridicole, mult sub cele practicate pe bursele europene. Numai ca, dacă, anul trecut, prețurile cerealelor au fost reduse brusc, peste noapte, de către traderi, care și-au atras criticile agricultorilor, acum se pare că aceștia apelează la politica pașilor mărunți. “Ce sa vă mai zic? Că prețurile sunt cu 40-60 de euro pe tonă. Au fost discuții anul trecut, știți prea bine…Acum (traderii-n.r.) au incercat o alta smecherie. Noi suntem proști și ei sunt șmecheri. Au început deja. Nu mai scad prețul brusc ca anul trecut. Anul trecut a scăzut la grâu cu 60 de euro într-o noapte. Acum au inceput băieții încet. Câte un euro, câte doi, câte trei pe zi…Până când începe să treiere, ajungi tot acolo”, a arătat la cea de-a treia editie a Conferințelor AGROstandard Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România(LAPAR).
Baciu – o multinațională transatlantică are profit mai mic decât mine
Președintele LAPAR acuză statul roman de favorizarea marilor traderi de cereale, deși aceștia fac evaziune fiscal. În schimb, fermierii români sunt controlați la sânge de către Ministerul de Finanțe.
“La mine de vreo lună de zile sunt finanțele în control. Acolo nu știu dacă cineva a făcut un control să vada… mă l-ai cumparat cu 70 de bani și îl dai cu 1,20 bani. Unde e diferența? Păi este zero. Din păcate, mă uitam pe site-ul ministerului finanțelor la o multinațională foarte mare, trasnatlantică, ca să vă dați seama de cine e vorba. Avea profit mai mic decât mine, decât 2.000 de hectare. (…) Săptămâna trecută s-a achiziționat grâu pentru Iordania. L-a luat la 76 de bani. Nu! Vorbesc prostii, mai puțin, l-a luat cu 140 de euro. Stiți cu cât l-a vândut?!… cu 228. Asta fac. A intervenit statul? Păi, dacă mă uit pe lanțul lui, profitul lui e aproape de zero. Acolo mă uit”, a continuat președintele LAPAR.
Statul nu intervine când e vorba de abuzul marilor traderi
Baciu a criticat lipsa intervenției statului în situații clare de concurența neloială și cvasimonopol.
“Obligația este a guvernului să intervină pe piață. Tot timpul ni se bagă în față ca domne’ sunt privați, e economie de piață. Fals. Numai la noi se intamplă așa ceva! Că vecinii noștri, că tot ne uitam peste gard, îi condiționeaza să respecte prețurile care sunt la bursa. Ori, în Romania nici unul n-a avut curaj să ia un credit până nu îți dau autorizația de export sau licența. Nu ți-o dau până nu faci dovada ca respecți prețurile care sunt în Franța, în Germania că de aia suntem în comunitate, de aia suntem pe aceeași piață. De ce ne bagă pe piața rusească? Noi avem treabă cu piața europeana. Noi cu ei ne batem”, a conchis președintele LAPAR.
Producătorii cred că deja este imposibil să mai primeasca un preț corect pe piața românească pentru că traderii străini deja s-au organizat într-o structura care exercită o poziție de monopol pe piață.
Lipsa silozurilor și presiunea creditelor, vulnerabilitățile agricultorilor
Fermierii au acuzat, anul trecut, traderii de cereale că au manipualt grosolan piața cerealelor profitând de o poziție de monopol absolut, de controlul infrastructurii de depozitare, precum și de lipsa silozurilor fermierilor. În aceste condiții fermierii au fost nevoiți să-și vândă producția direct din camp, la prețuri mult mai mici decât cele practicate pe bursele europene. Și asta, într-un an cu producții bune.
În lipsa silozurilor și presati de plata creditelor-furnizor, agricultorii au fost nevoiți să accepte prețuri derizorii.
“Toate produsele noastre sunt plătite mult sub bursele din Europa sau Statele Unite. Până și la bursa din Ungaria prețurile sunt semnificativ mai mari decât ceea ce ni se dă nouă. Nici n-a început bine recoltarea și prețurile sunt la jumatate față de anul trecut. Acum primim 107-108 euro pe tona de grâu, la jumatate față de anul trecut, și mult sub prețurile de pe bursele externe. Grâul se vinde cu 200 și ceva de euro la bursa de la Milano și cu 170 de euro la bursa din Ungaria. Prețurile au crescut pentru input-uri, cheltuielile cu producția s-au majorat mult, iar acum, culmea, prețul produselor e la jumătate”, declara în vara anului trecut Marcel Cucu, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Brăila(APAB).
Prețurile au scăzut, anul trecut, până la 45 de bani pe kilogram pentru grâul furajer și până la 65 de bani pentru cel de panificație. Pragul de rentabilitate era, în 2013, potrivit LAPAR, de minim 70 de bani la grâu, 60 la porumb, 1,5 lei la floarea-soarelui și 1,8 lei la rapiță.
Printre marii traderi de cereale care operează în România se numara Cargill, Alfred C. Toepfer, Glencore, Bunge, Ameropa, Nidera, fără excepţie, companii cu capital străin.
Potrivit datelor Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), principalii traderi de cereale din România, care vând la export mai toată producţia destinată pieţelor externe, au avut în 2010 o cifră de afaceri cumulată de 1,1 miliarde de euro, faţă de 810 milioane de euro în 2009, pentru ca afacerile cumulate să ajungă la 1,3 miliarde de euro în 2011. Deşi au afaceri de miliarde de euro, primii cinci traderi din România abia dacă au împreună câteva sute de angajaţi.
De exemplu, traderul olandez Nidera. Biroul de la Bucureşti al companiei avea în 2010 doar 16 angajaţi, fiecare dintre aceştia aducând companiei nu mai puţin de 6 milioane de euro anual.
Sursa: Lumea Satului, AGROstandard
