Romania produce doar 100 de tone de pasta de tomate, in conditiile in care consumul anual se ridica la peste 45.000 tone, ceea ce inseamna extrapoland peste 360.000 tone de rosii, cantitate ce se poate obtine prin cultivarea a circa 5.000 ha, daca luam in calcul o medie de 70 to/ha, potrivit unei analize realizate de Aurel Tanase, presedintele ProdCom Legume-Fructe. In prezent, suprafata de rosii care se cultiva in Romania este de circa 700 ha, deci ar insemna o crestere anuala a suprafetei pentru o perioada de 4 ani cu circa 1.000 ha pe an, potrivit datelor ProdCom Legume-Fructe.
Efortul bugetar, reprezentand importurile, in conditiile in care productia autohtona anuala este de doar aproximativ 100 tone, este de peste 45 milioane de euro, valoare deosebit de mare avand in vedere ca in Romania, avem toate conditiile de a cultiva rosii destinate industrializarii – pasta de tomate. Zona de Sud-Sud Est, de Vest, Nord Vest ofera conditii deosebit de favorabile, dupa cum ne-o demonstreaza si experienta trecutului.
Cultura de rosii pentru industrializare este o cultura pretabila la mecanizare completa, iar ea se infiinteaza prin rasad provenit din hibrizi performanti ca productie, cu esalonare inclusiv la infiintarea culturii, asa incat incepand cu 15 august al fiecarui an sa se inceapa recoltatul mecanic. Se impune o marime minima a fermei, sau fermelor, astfel incat sa se poata justifica cumpararea utilajelor specifice (masina de plantat, combina de recoltat, logistica de incarcare in mijlocul auto de transport).
Costurile pentru un ha de tomate industriale este de cca 5000 euro /ha, un cost destul de ridicat, justificat printr-o productie de peste 70 to/ha. Analiza ultimilor ani dovedeste ca se pot organiza ferme specializate, avand dotarile mecanice, incinta cu posibilitate de irigare prin picurare.
Productia recoltata trebuie sa ajunga la procesare, unde sucul de rosii realizat – pasta de tomate – trebuie concentrat prin evaporare sub vid, in asa zise vacuume, concentratoare, care in functie de materia prima pot realiza de la 1,5 la 5 to/ora, deci programul presupune o integrare a fabricilor in ferme, o corelare a capacitatilor de productie materie prima, de procesare in unitati specializate
Pornind de la poductia de rasaduri, la infiintarea de culturi intretinere, culturi recoltare, transport, concentrare, dozare in recipienti din sticla sau metal, activitatea presupune un numar mare de locuri de munca, lucru benefic pentru tara, fermieri, operatori.
Cele expuse pot fi transpuse in fapte in conditiile in care se ia act de efortul bugetar foarte mare, anual, prin importul de pasta, de dorinta de a se crea un insemnat numar de locuri de munca, de consumul unui produs de inalta calitate.
Autoritatea, respectiv Ministerul Agriculturii, impreuna cu organizatia interprofesionala trebuie sa ia act de programul de reducere a importurilor, in analiza tehnica si economica sa rezulte justificarea acestuia si bineinteles o gama de masuri pentru sustinere, investitii cu bani europeni si bineinteles o stimulare a fermierilor producatori pentru performanta, continuitate.
Am avut candva, cand fostele IPILFURI, 12 ca numar, actionau integrat, dispunand si de terenuri agricole peste 20 mii ha, ele realizau o gama mare de materii prime destinate industrializarii, printre care si rosii si se acoperea consumul intern integral de pasta de tomate, iar peste 70% din aceste cantitati plecau la export, arata Tanase.
„Consideram ca este un prilej de reflexie pe proiectul propus si a sosit momentul sa facem productie proprie. Avem modele de succes de ferme ce produc tomate destinate industrializarii, avem fabrici cu dotari si sigur care ar vrea dotari sau chiar capacitati noi. Ramanem increzatori in programul Pasta de tomate – AUTOHTONA”, se mentioneaza in analiza ProdCom.
Sursa: FoodBiz
