Plantele straine invazive, pericol mare pentru Romania

Plantele straine invazive, pericol mare pentru Romania

 

Plantele straine invazive devin o problema tot mai mare pentru mediu si pentru oameni, atrage atentia Fundatia Conservation Carpathia, care sustine ca aproximativ 400 de specii de plante straine invazive au fost identificate in Romania, iar dintre ele opt sunt raspandite si in sud-estul Muntilor Fagaras.

Fundatia recomanda populatiei sa limiteze si sa previna raspandirea acestor plante, un prim pas fiind cultivarea in gradini a speciilor de plante decorative autohtone si un management mai atent al resturilor vegetale si evitarea aruncarii acestora in natura, mai ales pe malul raurilor.

In ultimii ani, speciile de plante straine (sau alogene) invazive au devenit o problema tot mai prezenta la nivel mondial. Sunt acele specii de plante care nu sunt native intr-un ecosistem, adica nu sunt specifice locului, mai exact continentului, bioregiunii, insulei, dar ajung acolo accidental sau ca urmare a activitatii oamenilor. Li se mai spune specii straine, alogene, exotice sau non-native. Intensificarea si globalizarea activitatilor umane si turismului, alaturi de schimbarile climatice, favorizeaza patrunderea si dezvoltarea acestor specii in noi teritorii, creand dezechilibre ecologice semnificative. Aceste plante se raspandesc rapid, perturba echilibrul ecologic si afecteaza negativ agricultura, productia de alimente si sanatatea umana.

„Introducerea unei specii straine poate fi realizata intentionat de catre om, adesea fara a cunoaste impactul asupra mediului natural local. Un exemplu frecvent intalnit este cel al plantelor ornamentale, precum troscotul japonez (Reynoutria japonica), care a „evadat” din gradini si s-a raspandit, inlocuind specii autohtone valoroase pentru mentinerea echilibrului natural. Coridoarele de anini, esentiale pentru fixarea malurilor si prevenirea dezastrelor naturale, sunt deosebit de vulnerabile la invazia speciilor straine. De aceea, am inceput activitatile de eliminare de-a lungul raurilor. In sectoarele invadate, aceste plante duc in timp la eliminarea speciilor native, reducand biodiversitatea si favorizand dezechilibrele ecologice,” a declarat dr. biolog Oliviu Grigore Pop, Fundatia Conservation Carpathia.

Speciile invazive identificate

Fundatia Conservation Carpathia a identificat pana in prezent opt specii de plante straine invazive in aria de proiect, situata in sud-estul Muntilor Fagaras, pe o lungime de peste 170 de kilometri pe Valea Dambovitei, Raul Targului, Valea Valsanului, Valea Doamnei si pe doi afluenti ai lacului Vidraru. Plantele identificate sunt: troscotul japonez, bunghisorul american, slabanogul himalaian, napul porcesc, marita-ma mama, sanzienele de gradina (sanziene canadiene), slabanogul cu flori mici si crinul portocaliu.

Actiuni de combatere

Incepand cu anul 2020 si pana in prezent, echipele fundatiei au desfasurat actiuni de eliminare a speciilor straine invazive pe vaile raurilor, pe o lungime de 157 de kilometri. Aceste actiuni au implicat metode prietenoase cu natura, cum ar fi cosirea, dezradacinarea si taierea plantelor invazive, fara utilizarea substantelor chimice.

Pentru o analiza detaliata, dr. biolog Oliviu Grigore Pop a coordonat un studiu stiintific pe 164 de kilometri de-a lungul principalelor vai din zona Muntilor Fagaras. Acest studiu face parte din proiectul LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natura salbatica in sudul muntilor Carpati, Romania”.

Pe baza rezultatelor studiului, Fundatia Conservation Carpathia a elaborat un plan de actiune pentru controlul si limitarea speciilor invazive. Actiunile vor continua pana cand extinderea acestor specii va fi redusa cu cel putin 50%.

Impactul speciilor invazive

Speciile de plante straine invazive, introduse adesea intentionat in gradini pentru aspectul lor ornamental, pot provoca daune semnificative.

„Zonele de vegetatie de-a lungul raurilor Dambovita si Arges sunt grav afectate de exploatarile forestiere, pasunatul excesiv si schimbarile climatice, facilitand astfel invazia plantelor straine. Aceste plante se dezvolta rapid si inlocuiesc specii valoroase pentru ecosistem. De multe ori, plantele straine invazive sunt aduse intentionat pentru decor, dar, o data ce s-au aclimatizat, ele provoaca dezechilibre ecologice semnificative. Dupa ce sunt cultivate in gradini, aceste plante se inmultesc si ajung sa scape in natura. Problemele sunt amplificate de practici gresite, cum ar fi cosirea neregulata a pajistilor, lasarea solului decopertat si aruncarea resturilor vegetale care contin plante invazive. De exemplu, troscotul japonez poate creste chiar si prin asfalt sau ciment din cauza rizomilor sai extrem de rezistenti. Deoarece aceste plante nu au dusmani naturali si se raspandesc rapid, interventia umana este esentiala pentru a controla si limita impactul lor”, a mai precizat dr. biolog Oliviu Grigore Pop.

Ce putem face?

Pentru a preveni si a controla raspandirea plantelor straine invazive, sunt necesare urmatoarele actiuni:

· Prevenirea introducerii speciilor straine cu potential invaziv in gradini si natura. Plantati in gradini specii native sau specii ornamentale care nu au potential invaziv. (albastrele, craite, maces, paducel, soc etc.)

· Limitarea extinderii speciilor deja instalate.

· Informati-va despre potentialul acestor specii de plante si despre cum le puteti combate, daca deja le aveti in gradini. Nu aruncati in natura resturile vegetale provenite din gradini.

· Potrivit studiilor, in Romania au fost identificate pana acum 396 de specii de plante straine invazive sau cu potential invaziv.

Despre Fundatia Conservation Carpathia

Fundatia Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Muntii Carpati, in beneficiul biodiversitatii si a comunitatilor locale. Din 2009, fundatia romaneasca a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de paduri si pasuni alpine in sud‑estul Carpatilor Meridionali, achizitionandu‑le cu scop de conservare, a plantat peste 4 milioane de puieti pe 1.991 de hectare afectate de taieri, a creat o zona de 78.000 de hectare pe care nu se desfasoara vanatoare sportiva si de trofee.

Fundatia contribuie la bunastarea comunitatilor din vecinatatea padurilor protejate prin proiecte sociale, de educatie si de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului National Muntii Fagaras.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *