Preturile de dumping cu care vin legumele de import, a caror productie este puternic subventionata in statele de origine, in contrast cu situatia din Romania, precum si evaziunea fiscala cvasiprezenta in cazul importurilor de legume au condus la reorientarea legumicultorilor romani catre anumite soiuri, asta daca nu au optat pentru restrangerea drastica a suprafetelor cultivate si o apetenta in crestere catre culturi exotice, de nisa. Fenomenul se aplica in general tuturor legumelor, insa situatia este de-a dreptul dezastruoasa in cazul tomatelor si cartofilor, cu suprafete reduse semnificativ de la an la an pentru aceste culturi. Doar cateva exemple – anul trecut, tara noastra a importat peste 57 de milioane de kilograme de rosii și nu doar din Europa, la un pret 0,92 euro, fata de exporturi de 1,3 milioane de kilograme la un pret mediu de 0,66 de euro.
Situatia este asemanatoare si la castraveti, cu observația ca exporturile au fost ceva mai ridicate, cu vreo 5 milioane de kilograme. Se aduce marfa de peste tot, de la Bulgaria, Turcia, Grecia, Spania, pana la Polonia, Egipt sau China la preturi de dumping si nu intotdeauna este vorba de legume care respecta normele de siguranta alimentara.
Explicatia este simpla, desi paradoxala, ca mai tot ce se intampla in agricultura romaneasca.
Zdrobiti de preturile de dumping, fermierii din Romania au tot redus suprafetele alocate legumiculturii astfel ca s-a ajuns in situatia ca producția internă sa nu acopere nici pe departe necesarul intern, nici măcar vara, când producătorii locali pot să asigure undeva la 80% din cererea de pe piață. Iarna, procentul se reduce semnificativ, din cauza suprafețelor mici cu spații protejate din cauza subfinantarii crase si a incapacitatii derularii unor investitii serioase la scara nationala.
Statisticile INS arata ca importurile de legume proaspete in perioada 1 aprilie 2014- 31 martie 2015 au atins 54,9 mii tone, fata de 49,5 mii tone in perioada similara din sezonul anterior.
In 2015, suprafetele cultivate cu legume in Romania au atins 240.000 hectare, fata de 239.000 in anul anterior, de pe care a fost obtinuta o productie de 3,64 milioane de tone, mai mica cu 162.000 de tone.
