Cum s-au dus pe apa sambetei profiturile agricultorilor in 2013

Cum s-au dus pe apa sambetei profiturile agricultorilor in 2013

 

agrostandard82Chiar daca 2013 a fost un an de exceptie din punct de vedere al productiilor agricole, fermierii locali n-au avut motive de bucurie din cauza preturilor mici obtinute. Din pacate, nici anul 2014 nu se anunta prea usor, fiind asteptate recolte mai mici cu cel putin 20% la grau si rapita, in unele zone ale tarii, pe fondul lipsei de precipitatii. In 2013, Romania a avut o productie de grau de peste 7 milioane de tone, ajunsa, insa, din pacate la export in mare parte. De altfel, numai in primele noua luni din 2013, exporturile de grau au atins 3,24 milioane de tone (683,2 milioane de euro) la o productie de 7,3 milioane de tone, iar cele de porumb 1,24 milioane de tone (355,2 milioane de euro). Explicatia este destul de simpla: fara spatii de depozitare si descurajati de afirmatiile oficialilor de la Ministerul Agriculturii care au anuntat o supraproductie de grau, fermierii locali si-au vandut recolta la preturi foarte mici. Asa cum era de asteptat, preturile s-au marit semnificitiv spre sfarsitul anului 2013 si cel mai probabil vor continua sa creasca si in 2014 pe fondul conditiilor meteo vitrege din tarile mari producatoare.

Cei care vor avea de castigat de pe urma acestor fluctuatii de preturi vor fi traderii si mai putin fermierii locali, care mai mult se chinuie sa supravietuiasca pe piata.

“In 2013, productia a fost mare. Insa, din cauza, intelegerilor dintre traderi, mai mult de jumatate dintre fermieri se afla acum sub linia de plutire“, a declarat Daniel Ciobanu, vicepresedinte LAPAR in cadrul primei conferinte AGROstandard avand ca tema “Iarna fierbinte a agriculturii romanesti“.

Si nici nu-i de mirare, daca ne gandim ca in vara, fermierii au vandut kilogramul de grau cu 45 – 50 de bani, in timp ce in ianuarie pretul a ajuns la 70 de bani kilogramul.

In-puturi scumpe

Profiturile fermierilor sunt influentate si de preturile tot mai mari la in-puturi, aproape in fiecare an fiind consemnate cresteri de cateva procente, cel putin.

‘’In-puturile se scumpesc de la an la an cu 5-10%, producatorii locali fiind o mana cereasca pentru vanzatorii de pesticide, in conditiile in care cumparam pesticide pentru 10 milioane de hectare”, a declarat Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, prezent la conferinta.

Cei mai afectati de majorarea preturilor sunt agricultorii care nu sunt constituiti in asociatii, deoarece nu au o putere mare de negociere. In schimb, fermierii care au reusit sa se asocieze au obtinut discount-uri si de pana la 40%, a precizat Ciobanu.

Din pacate, insa, nu sunt singurele probleme cu care se confrunta agricultorii romani. George Lazar, vicepreşedintele Cooperativei Micilor Fermieri Argeşeni, sustine chiar ca a devenit aproape o practica pe piata locala ca furnizorii sa fure din substantele vandute agricultorilor.

“Oltchim, de exemplu, ne fura din substanta activa. Sunt multi furnizori care fura din substantele vandute. Din pacate, nu avem unde sa facem analize ca sa dovedim acest lucru”, a declarat George Lazar in cadrul conferintei. El a povestit cum un pomicultor din Arges care a cumparat “ultimul racnet” in materie de ingrasaminte s-a trezit dupa prima ploaie ca i-a intrat putregaiul in plantatie. In ultimii ani, cantitatile de ingrasaminte chimice, precum si de seminte contrafacute vandute pe piata locala au crescut semnificativ.

Finantarea, marea problema

Accesul la sursele de finantare este nu doar dificil pentru fermierii locali, ci si aproape zero in unele cazuri, de exemplu, al fermelor taranesti. De altfel, Avram Fitiu, presedintele Organizatiei Profesionale Agroecologia, sustine ca nu mai putin de 2,5 milioane de ferme taranesti nu au avut acces la fondurile din Programul National de Dezvoltare Rurala, pentru ca au avut suprafete mai mici de 3.000 mp, bariera impusa in urma negoierilor cu UE. In opinia acestuia, cea mai buna solutie ar fi infiintarea unei banci a agricultorilor romani care sa acorde credite cu dobanzi de 4-5%.Nici fostul secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, nu este multunit de ce se intampla pe piata locala.

‘’Am cerut la Bruxelles un fond european de creditare egala; mi se pare incorect ca neamtul sa ia cu 3% si romanul cu 15-18%’’, a declarat Irimescu in cadrul conferintei AGROstandard.

La dobanzile actuale, fermierii nu fac altceva decat sa-si piarda afacerile.

‘’Cand am accesat creditul, situatia mea financiara era excelenta, aveam o cifra de afaceri de 1 milion de euro pe an. Chiar si asa a trebuit sa pun garantie apartamentul si jumatate din firma‘’, spune Victor Chivu, un fermier din Teleorman, care a fost nevoit sa-si reduca efectivul de vaci cu lapte de la 1.700 de capete la doar 200 in cativa ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *