Ce pagube aduce fiecare grad Celsius in plus? Specialistii de la ASE au gasit raspunsul

Ce pagube aduce fiecare grad Celsius in plus? Specialistii de la ASE au gasit raspunsul

 

hurduzeuEvolutia factorilor climatici poate fi interpretata financiar! Schimbarile climatice constituie o realitate a zilelor noastre, pe care fermierii nu o mai pot ignora, mai ales ca de ele depinde nivelul recoltelor. Fie ca vorbim de seceta, ploi din abundenta sau inghet, riscurile sunt aceleasi: pierderea recoltei sau compromiterea ei, ceea ce poate duce la falimentul fermierilor. Tocmai de aceea, trebuie acordata o atentie marita eforturilor facute de specialistii romani pentru a limita (si chiar interpreta!) pagubele produse de fenomenele meteo extreme. Iar cand practica se intrepatrunde cu mediul academic, rezultatele sunt cu atat mai mult de salutat.

„Orientarea spre piata si catre tot ceea ce inseamna schimbarile climatice devine o necesitate. Va fi nevoie de o strategie a protectiei fata de riscurile climatice si agro-pedoclimatice”, atrage atentia Gheorghe Hurduzeu, decanul Facultatii Relatii Economice Internationale (REI) din cadrul ASE Bucuresti.

In cadrul ASE Bucuresti a fost realizat un proiect experimental de cercetare (finantat de Banca Mondiala) – si de care Gheorghe Hurduzeu s-a ocupat personal -, avand ca obiectiv crearea unui numar de 30 de indicatori pe cinci mari culturi agricole (grau, porumb, rapita, floarea soarelui si orz) in 6 judete din sud-estul tarii. Demersul este cu atat mai important cu cat, dupa cum bine se stie, putine sunt institutiile financiare care asigura seceta pedologica, de exemplu.

„Am testat o platforma, daca fermierii pot asigura culturile fata de riscurile climatice si mai ales fata de riscul precipitatii in exces si seceta pedologica prin alternative de transfer, adica in afara asigurarilor clasice prin folosirea unor contracte specifice … Cel mai impresionant a fost faptul ca am reusit sa surprindem financiar evolutia factorilor climatici. De exemplu, cat dintr-o unitate de indice se transforma in pierderi cantitative, adica daca a plouat mai mult cu x litri, aceasta inseamna ca fermierul a avut o anumita paguba. Cea mai riscanta cultura pentru Romania a fost graul, din cauza secetei”, a afirmat Hurduzeu.

Astfel de platforme se pot crea pe toti factorii climatici, in functie de regiune si de specificul ei. Am putea sa ne uitam la vant sau la cantitatea de lumina, de care depinde calitatea vinului, in cazul podgoriilor mari. Cu alte cuvinte, degeaba ai recolta mare, daca vinul este slab din cauza faptului ca strugurii nu au o cantitate suficienta de zahar, care depinde de soare. Iar pe acest model se poate continua si la alte culturi.

Nu este, insa, singurul proiect de cercetare realizat de ASE Bucuresti pe aceasta tema. Specialistii de aici au mai urmarit si impactul desertificarii asupra agriculturii in zonele aride din sudul tarii (Calafat si Bechet). Concret, este vorba de gestionarea riscurilor pe baza de indici, iar rezultatele sunt la fel de spectaculoase, potrivit Food Biz.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *