Asociațiile de fermieri trebuie să aibă propriile firme de consultanță pentru a-i putea consilia mai bine pe fermieri, susține Alexandru Jurconi, președintele Pro Agro. Propunerea nu este întâmpinată cu entuziasm de toți fermierii. Dacă unii consideră că este o ideea cu puține șanse de materializare, din cauza coeziunii fragile a asociațiilor de fermieri, alții salută inișiativa și cred că este perfect realizabilă. ”Trebuie ca noi, asociațiile de producători, să ne facem propriile companii de consultanță pentru că noi știm cel mai bine ce vrea piața. Specialiștii sunt la noi, nu sunt la firmele de consultanță. Firmele lor doar închiriază consultanți chiar de la asociații”, a declarat Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Conexe din România – ProAgro.
Fermierii cred că firmele de consultanță de pe lângă asociații ar acorda o atenție mai mare proiectelor agricultorilor.
”Firmele private de consultanță au doar niște proiecte-cadru, schimbă doar titularul, așa că apar probleme la implementarea proiectului. Nu-și asumă niciun risc. Asociațiile ar urmări proiectul și în faza de implementare”, este de părere Ilie Popescu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Olt.
Mai mult, reprezentanții asociaților plusează și apreciază că ideea ca firmele de consultanță să funcționeze pe lângă asociații este ”perfect realizabilă” în următorul an.
”Este necesar și chiar obligatoriu ca organizațiile profesionale din domeniu să-și facă firme de consultanță. În perioada 2014-2020 vor fi fonduri europene destinate exclusiv activității de consultanță. Noi vrem să facem firme de consultanță. Nu ne oprește nimic. Consultanții sunt oricum închiriați de asociații. Asociația are specialiști, tehnicieni, proprietari de pământ”, a declarat Alin Buzescu, secretar al Federației Agricultorilor ”Fermierul”.
Există, însă, și fermieri care nu cred că firmele de consultanță ale asociațiilor ar fi fezabile.
”Este ideal, dar când te apuci să faci de toate și ești deștept, își prinzi urechile. Este o idee bună, dar nu cred că poate fi pusă în practică. România, din punct de vedere al asocierii, este undeva departe. Asociațiile sunt foarte slabe, au puțini membri cotizanți. Toți declară că au sute, mii de membri, dar dacă-i scuturi nu mai rămâne nimic. Românul când dă un ban se uită lung. Nu înțelege că reprezentativitatea costă. Pe de altă parte, autoritățile îți bagă tot timpul bețe în roate pentru că nu au niciun interes să discute cu asociații puternice”, a declarat Cristian Lungu, președintele onorific al Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte (AFUAL).
Agricultorii au atras atenția în nenumărate rânduri asupra faptului că este teribil de complicat, chiar utopic, să pui pe picioare o afacere cu fonduri europene dacă nu ai conexiuni politice, drept pentru care fermierii mici și medii nu au practic nicio șansă să acceseze fonduri europene. De vină ar fi lipsa unui sistem eficient de absobţie a fondurilor, care favorizează mai mult consultanţii şi selecţia defectuoasă a proiectelor. De asemenea, agricultorii acuză şi ”feudalizarea” fondurilor europene, dirijate către clientela politică.
În România, cred fermierii, s-a dezvoltat, în timp, o adevărată industrie a consultanţei pentru accesarea de fonduri europene, care a denaturat chiar scopul programelor europene pentru agricultură. Există firme de consultanță cu zeci, chiar sute de angajați, aflate în strânsă conexiune cu funcționarii publici care selectează proiectele, de multe ori firmele de consultanță fiind deținute de apropiați, sau chiar de membri de familie ai acestora.
Consultanții pretind 20-30% din valoarea proiectului, așa încât, nu este de mirare că nu există niciun interes pentru a fi schimbată acestă stare de fapt.
Pe lângă deficienţele legate de consultanţă, există grave disfuncţionalităţi şi la selecţia proiectelor, fondurile fiind câștigate mereu de aceiași agricultori în fiecare județ. Agricultorii susţin că fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii de dimeniune mică sau medie, ci doar de marii fermieri care deţin complexe integrate, au conexiuni politice şi accesează alte linii de finanţare.
Fermierii cred că este ”o iluzie” să te gândești că fondurile europene ar putea fi câștigate de micii fermieri pentru că aprobarea proiectelor durează cam 1-2 ani, consultantul trebuie plătit înainte, fără vreo garanție că proiectul va fi eligibil, banca nu este dispusă să acopere partea de cofinanțare de 20-30%, etc. În plus, clauzele de eligibilitate se schimbă mereu, iar unele condiții sunt de-a dreptul aberante, cred agricultorii – instalaţii de udare, chiar dacă nu există sistem de irigaţii în zonă sau moară chiar dacă proiectul tău n-are legătură cu producţia finală.
