Agricultorii, în pericol de bătrînețe

Agricultorii, în pericol de bătrînețe

 

tarani-pensionari-batraniMediul rural se confruntă cu o gravă criză demografică în condițiile în care mulți dintre proprietarii de teren se apropie de vârsta pensionării. Fermierii cred că de vină pentru acestă situație ar fi lipsa unor reglementări stimulatorii pentru atragerea tinerilor către agricultură și deficiențele legii retrocedărilor care au făcut ca proprietarii să-și primească cu întârziere titlurile de proprietate. “În mediul rural avem o medie de vârstă de 57 de ani. În zece ani, acești oameni vor dispărea. Cu ce vom înlocui atunci acestă forță de muncă?! Spaniolii s-au aflat cu ceva timp în urmă în aceeași situație și au adus marocani și români să le muncească pământurile. Numai că aceștia vin cu cultura lor. Riscăm să ne pierdem substanța”, a declarat Sorin Chelmu, secretar general adjunct în Ministerul Agriculturii.

Fermierii dau vina pentru acestă situație gravă pe întârzierile legate de repunerea în posesie.

”A durat foarte mult, ani de zile retrocedarea terenurilor. Mulți agricultori nu au avut titluri de proprietate până acum”, crede Sebestyen Csaba, președintele Ascociației Agricultorilor Maghiari din România.

Agricultorii cred că se impun reglementări clare care să-i facă pe bătrâni să cedeze pământurile tinerilor.

“Legea de punere în posesie a fost destul de proastă. Nu ai documente, sunt foarte mulți bătrâni care nu vor să dea deocamdată terenul tinerilor. Trebuie gândită o măsură care să-i încurajeze pe acești bătrâni să lase terenul tinerilor. Noi ne dorim ca fermierii tineri să preia ce a mai rămas din agricultură pentru că altfel vom avea probleme destul de grave, vom fi la mâna străinilor. Nu mai avem industrie, nu vom mai avea nici agricultură”, a declarat Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt.

Guvernul pare să fi încurajat neintenționat transferul de proprietate a terenurilor de la bătrâni către tineri prin introducerea impozitului pentru agricultură, care, cred fermierii, va conduce la o fărâmițare și mai mare a terenurilor.
”Nu știu cum au ajuns la două hectare cu limita de la care se aplică impozitul. Era mult mai logic să fie limita la 5 hectare, pentru că, oricum, oamenii aia nu fac cine știe ce agricultura eficientă cu terenurile astea. În mod sigur acestă măsura va conduce la o mai mare fărâmițare a terenurilor pentru că proprietarii de terenuri mai mari vor împărți loturi de câte două hectare între membrii familiei”, susține Ion Ciulinaru, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Călărași.

Potrivit celui mai recent raport Eurostat, în 2010, persoanele în vârstă aveao o pondere de 21,23% din totalul populația României. Raportul arată că ponderea persoanelor de peste 65 de ani în totalul populației ar putea crește până la 30% la nivelul anului 2030, urmând ca, în 2050, dacă se menține trendul actual, bătrânii să reprezinte mai mult de jumătate din populație. Situația este chiar mai dramatică dacă ne referim doar la mediul rural care concentrează, prin tradiție, o populație cu o medie de vârstă mai ridicată decât în mediul urban.

Singura țară în care ponderea persoanelor vârstnice va fi mai mare decât în România este Letonia. Pe locul trei se află Polonia, urmată de Slovacia, Bulgaria și Germania. Ungaria ocupă locul șapte, urmată de Slovenia și Portugalia.

Cea mai îmbatrânită regiune din România, cu o pondere de 16,8% a vârstinicilor, este Muntenia. Potrivit datelor ultimului recensământ realizat la nivel național, recordul de îmbătrânire se înregistrează în Teleorman, unde ponderea vârstnicilor ajunge la 21,8%. Cifre ridicate au fost consemnate și în Călărași, unde ponderea bătrânilor depășește 17% și în Ialomița, unde ajunge la 16%. Oarecum surprinzător, în clasamentul regiunilor îmbătrânite urmează Oltenia (16,5%), unde rata natalității era ridicată acum cu câțiva ani. În județele din Oltenia, ponderea vârstnicilor depășește media naționala: Vâlcea- 17,6%, Olt – 17,3%, Dolj – 16,9% si Mehedinți – 16,4%.

Cele mai “tinere” județe sunt Satu-Mare (12,4%), Iași (12,6%) și Constanța (12,6%).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *