Un sondaj realizat la nivel european in cadrul proiectului InBestSoil arata ca, desi gradul de constientizare a provocarilor legate de sanatatea solului este ridicat in randul administratorilor de terenuri, fermierilor si cercetatorilor, evaluarea si gestionarea sanatatii acestuia se bazeaza in mare masura pe indicatori vizuali si pe surse fragmentate de informatii.
Rezultatele evidentiaza necesitatea unor abordari mai integrate privind managementul sanatatii solului, care sa combine cunostintele stiintifice cu instrumente practice adaptate contextului local.
Sondajul InBestSoil a analizat practicile actuale de gestionare a solului, legatura acestora cu sanatatea solului, precum si impactul economic si social asociat. Participantii au reprezentat mai multe tari europene, inclusiv Spania, Italia, Franta, Lituania, Letonia, Croatia, Tarile de Jos, Elvetia si Regatul Unit. Printre respondenti s-au numarat cercetatori (45%), fermieri si silvicultori (22%), precum si alti actori implicati in gestionarea terenurilor si elaborarea politicilor publice.
Doua treimi dintre respondenti au declarat ca au identificat probleme legate de sanatatea solului pe terenurile pe care le administreaza sau cu care lucreaza. Aceste probleme sunt cel mai frecvent detectate prin schimbari vizibile in structura si aspectul solului, urmate de semne de eroziune si reducerea biodiversitatii. In acelasi timp, 60% dintre respondenti au evaluat solul ca fiind in stare buna, ceea ce sugereaza un discrepanta intre perceptia asupra sanatatii solului si existenta unor procese de degradare subiacente.
„Observam un nivel ridicat de constientizare a importantei sanatatii solului, dar si o lipsa de metode coerente pentru a o evalua si gestiona in mod sistematic. Acesta discrepanta intre perceptie si evaluarea bazata pe dovezi este exact punctul in care InBestSoil isi propune sa intervina, conectand cunostintele stiintifice cu practicile reale de gestionare a terenurilor”, declara Andrés Rodríguez Seijo, cercetator si coordonator al proiectului InBestSoil la Universitatea din Vigo.
Provocarile legate de apa au fost cele mai frecvent mentionate in ceea ce priveste sanatatea solului, problemele legate de retentia apei si drenaj afectand aproximativ doua treimi dintre respondenti. Compactarea solului si problemele legate de aciditatea sau alcalinitatea solului au fost, de asemenea, semnalate pe scara larga, evidentiind constrangerile structurale si chimice care pot limita productivitatea si rezilienta, in special in conditiile schimbarilor climatice.
Sondajul arata ca multe practici agricole sustenabile sunt deja utilizate. Rotatia culturilor este aplicata pe scara larga, iar o parte semnificativa dintre respondenti declara ca utilizeaza tehnici de cultivare redusa si culturi de acoperire. Cu toate acestea, diferentele dintre raspunsurile spontane si cele sugerate indica faptul ca nivelurile de implementare si intelegerea acestor practici variaza. In timp ce aproximativ doua treimi dintre respondenti folosesc ingrasaminte organice, in majoritatea cazurilor nu sunt utilizate ingrasaminte chimice. Acolo unde sunt folosite ingrasaminte chimice, produsele pe baza de azot domina si sunt adesea utilizate in mod regulat.
Din perspectiva economica, adoptarea practicilor organice si ecologice poate duce la randamente mai mari si la stabilitate, incurajand administratorii de terenuri si fermierii sa observe beneficiile concrete ale investitiilor in sanatatea solului. Aproape trei sferturi dintre respondenti au raportat fie o crestere a costurilor de productie, fie nicio schimbare sesizabila a acestora dupa adoptarea practicilor organice si ecologice, care pot conduce la recolte mai bogate si la stabilitate.
„Sondajul confirma ca investitiile in sanatatea solului nu reprezinta doar o necesitate de mediu, ci si o decizie economica. Chiar si atunci cand costurile nu scad imediat, solurile mai sanatoase contribuie la rezilienta, productivitate si viabilitate pe termen lung, aspecte care devin din ce in ce mai esentiale in contextul presiunilor climatice. In plus, acestea pot contribui activ la dezvoltarea unor modele de afaceri mai sustenabile si adaptate provocarilor viitoare”, adauga Andrés Rodríguez Seijo.
Sursele de cunoastere si informare raman fragmentate, majoritatea respondentilor bazandu-se pe reviste academice si resurse online. Desi aproximativ doua treimi dintre respondenti se declara moderat sau foarte increzatori in cunostintele lor privind bunele practici pentru sanatatea solului, bariere semnificative – precum constrangerile economice, sprijinul institutional limitat si lacunele de cunoastere – pot impiedica o adoptare mai larga. Abordarea acestor bariere prin formare specifica, finantare si sprijin politic poate consolida implicarea partilor interesate si implementarea unor abordari de management integrat.
Per ansamblu, sondajul InBestSoil subliniaza faptul ca instrumentele accesibile si invatarea colaborativa sunt esentiale pentru a le permite partilor interesate, cercetatorilor, fermierilor si factorilor de decizie sa imbunatateasca gestionarea solului la nivel european.
Despre InBestSoil
Proiectul InBestSoil, condus de Universitatea din Vigo si coordonat de cercetatorul Andrés Rodríguez Seijo, a inceput in ianuarie 2023. Prin utilizarea unui model de afaceri inovator, obiectivul InBestSoil este de a crea un cadru pentru investitii in conservarea si restabilirea sanatatii solului, prin dezvoltarea unui sistem de evaluare economica a serviciilor ecosistemice oferite de solul sanatos si incorporarea acestuia in modele de afaceri si stimulente.
Acest lucru permite organizatiilor publice si private sa elaboreze strategii cu partile locale interesate si sa lucreze in mod colectiv pentru a furniza politici UE, furnizand date, dovezi, instrumente si modele pentru a evalua modul in care investitiile in sanatatea solului pot contribui la tranzitia catre o rezistenta durabila si pe termen lung a solului. Proiectul se va derula pe o durata de 48 de luni, avand un buget de peste 5 milioane de euro, finantat de Uniunea Europeana prin programul Horizon Europe.
Acesta va implica 20 de parteneri din 10 tari cu profiluri foarte diferite – universitati, intreprinderi mici si mijlocii, consultanta, fermieri, ONG-uri si alte entitati.
