Zootehniştii – 40% din banii de subvenţii nu ajung la crescătorii “activi” de animale

Zootehniştii – 40% din banii de subvenţii nu ajung la crescătorii “activi” de animale

 

zootehnie_subventiiDoar 60% din banii pentru subvenţii alocaţi păşunilor montane ajung cu adevărat la crescătorii de animale. Restul se duc către firme care n-au nicio treabă cu agricultura, către asociaţii “dubioase” şi către agricultorii inactivi care “iau subvenţie dar stau la Milano”, au arătat înncadrul unei conferinţe ROPAC fermierii din sectorul zootehnic.
Pentru a corija această anomalie, fermierii propun plata doar către crescătorii de animale “active” şi redirecţionarea banilor rămaşi către alte sectoare. “România are 4,3 milioane de hectare de păşune şi două milioane uniăţi de vită mare. Aşa că 40% din suprafaţa acceptată la plată este deţinută de alţii, nu de fermieri. Este deţinutp de tot felul de asociaţii dubioase care n-au nimic de-a face cu animalele. Noi propunem ca doar suprefeţele folosite efectiv să primească subvenţii, adică vreo 2 milioane de hectare. Restul suprafeţei de două milioane şi ceva de hectare să intre în rezervă, iar banii care rămân în plată să fie redirecţionaţi către sectoarele pasăre şi porc”, a declarat Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine, al o conferinţă ROPAC.

Listă neagră cu beneficiarii de subvenţii

Fermierii au realizat o listă neagră cu beneficiarii de subvenţii, care încasează bani de la stat fără să fie crescători de animale sau cultivator de terenuri. Aici intră, potrivit fermierilor, unităţile administrativ-teritoriale ale instituţiilor de stat, băncile, fondurile de investiţii şi fondurile mutuale şi aeroporturile.

“Ideea este că sunt multe suprafeţe neutilizate efectiv. Ideea de agricultor activ nu se referă doar la păşuni. S-a discutat la ROPAC ca, pe lângă proprietari de terenuri precum aeroporturi, bănci, etc. să include şi pe cei care nu lucrază efectiv pământul, cum ar fi cei care au cumpărat teren în România şi stau la Milano, dar încasează subvenţia. S-a încercat o echivalenţă între hectarul de teren şi numărul de animale, adică, la un hectar de teren să revină o vită mare sau 6,7 oi. În aşa fel să există o compensaţie între numărul de animale şi suprafeţele nelucrate pentru că sunt mulţi oameni care au animale, dar n-au unde păşuna”, a arătat Tiberiu Ştef, directorul Agrorom Ro din judeţul Mureş.

Primăriile alocă păşuni “fermierilor” fără animale

Crescătorii de animale remarcă o anomalie în gestionarea păşunilor de carese fac vinovate anumite primării care nu alocă suprafeţe de păşunat crescătorilor reali de animale.

“Multe primării dau pământul altora, care n-au nicio treabă cu animalele şi cei care au animale sunt obligaţi să meargă cu ele sute de kilometri ca să aibă unde păşuna. Mulţi oameni se plâng că nu au unde păşuna, că sunt multe păşuni încărcate, dar animale ioc(…) La stabilirea subvenţiilor s-a luat ca an de referinţă 2008, dar, între timp au fost mulţi care şi-au vândut animalele dar iau încă subvenţii. Sunt mulţi astfel de oameni care beneficiază de subvenţii fără să aibă dreptul”, a continuat Ştef.

“Eu cred că sunt mai puţine de 2 milioane de hectare păşunate. Mă uit în satul meu – erau trei stâni care aveau în total 1.200 de oi şi 200 de vaci. Acum au mai rămas maxim 400 de oi şi vreo 60 de vaci. (…) Să se dea subvebţii pe suprafaţă în condiţii cumulative. Ai doar pământul, fără animale, atunci pa. Adio subvenţii”, a declarat Ioan Agapi, directorul executiv al asociaţiei Dorna din judeţul Suceava.

Subvenţiile, drenate către “asociaţii” din jurul primarilor

El a dat câteva exemple de asociaţii înfiinţate de primari şi de apropiaţi ai acestora care încasează subvenţii pe suprafeţe întinse fără să deţină vreun animal.

“La Broşteni e o asociaţie numită cică Ciobănaşul din care niciun membru n-are nicio treabă cu animalele. E format dintr-un fost maistru de mină, un fost poliţist, şi alţii la fel, care n-au nicio treabă cu animalele. Au preluat păşunea şi acum le zic oamenilor să închirieze păşunea de la ei. Dar iau şi subvenţii. Alţi bandiţi sunt la Rebrecea, judeţul Vaslui, unde primarul este preşedintele asociaţiei, nevasta primarului este vicepreşedinte. În general este vorba de bandiţi din jurul primarilor. Subvenţiile sunt luate de oameni care au ciulit bine urechile şi au văzut cum merge treaba. Pe la noi pe aici sunt dealuri întregi care nici nu sunt cosite, luate de nişte fotbalişti de la Bucureşti”, a conchis Agapi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *