ION BANU, editor coordonator Lumea Satului: As vrea pentru inceput sa va multumesc tuturor pentru raspunsul la invitatia organizatorilor acestei manifestari: AGROstandard si revista Lumea Satului si Lumea Satului TV. As vrea sa multumesc in primul rand d-lui presedinte Vladimir Manastireanu, presedintele ANSVSA si colaboratorilor domniilor lor de la autoritate, d-lui conferentiar Stefan Nicolae. Si dl. Peter Nagy, secretar de stat de la Ministerul Agriculturii va sosi din moment in moment, dl. Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, dl. George Neata, dir. gen. adj. in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, directie care se ocupa de domeniul pe care in mod deosebit astazi il vom aborda, dl. Mihai Lungu, presedinte AFUAL, dl. Nicolae Popa, director general la APDRP, dl Alin Buzescu presednte. CATAR, dl Gheorghe Budrala, presedintele Asociatiei Angus Romania, dl. Dorin Cojocaru, presedinte APRIL, si daca am omis pe cineva imi cer scuze… pe parcurs ii voi aminti.
Multumesc celor care au pus umarul la sustinerea acestei manifestari – sponsorilor nostri – CEC Bank, Romvac, AGRI Tocan,…B-Team Energy and Environment, Inox Center si EOS Green Energy…
Multumesc tuturor si multumesc in mod deosebit gazdelor noastre – Academia de Stiinte Agricole si Silvice, dl. Dumitru Simionescu presedintele sectiei de zootehnie si, nu in ultimul rand, celui care a pus suflet in acest eveniment, Marius Serban.
MARIUS SERBAN, redactor-sef AGROstandard: Va multumesc. Este al treilea eveniment AGROstandard. Incercam sa facem niste conferinte ultraspecializate. Suntem deja la cea de-a treia editie. Prima editie a abordat cumva o tema ocultata sau tabu pentru mass-media romaneasca despre vanzarea terenurilor agricole catre straini si piata funciara in Romania. La a doua conferinta, in februarie, am vorbit despre fermele mici si mijlocii care nu o duc foarte bine in Romania.
De aceasta data venim cu o noua tema; incercam cumva sa ne aplecam asupra problemelor zootehniei si asupra vacii de lapte care, ca sa citez un post TV, este un sport extrem in Romania. Pentru o maxima lejeritate a demersului si pentru a fi o conferinta foarte comprimata v-as ruga ca interventiile sa nu dureze mai mult de 10 minute. Asta nu inseamna ca nu putem reveni asupra problemelor, iar cei din sala sa se rezume la 5 min maxim. Evident puteti cere microfonul. O sa fie in sala 2 microfoane mobile, puteti pune intrebari invitatilor in orice moment. Ne dorim sa fie un eveniment interactiv, nu un concurs de speach-uri. Va multumesc pentru prezenta si speram sa plecati cu ceva de la evenimentul nostru.
ION BANU, editor coordonator Lumea Satului: Am sa il invit la microfon pe dl. pres. Simionesu, reprezentantul Academiei, care ne-a gazduit aceasta manifestare sa spuna cateva cuvinte in deschiderea acestei manifestari.
DUMITRU SIMIONESCU, ASAS: Stimati participanti, evenimentul de astazi pentru cresterea animalelor in Romania reprezinta unul dintre foarte importantele actiuni organizate. Eu am deosebita placere ca in numele prezidiului Academiei de Stiinte agricole si Silvice si in mod special al domnului pres. Gheorghe Sin, sa felicit organizatorii acestui eveniment si pe participanti pentru intelegerea si dorinta de a veni cu solutii care sa asigure progres rapid si o schimbare a politicii privind cresterea animalelor in Romania.
Urez succes desfasurarii lucrarillor conferitnei. Multumim, de asemenea, reprezentantilor organelor de decizie si sunt in sala reprezentanti ai acestor organe care, avem convingerea ca, in urma propunerilor ce vor rezulta in cadrul acestei conferinte vor lua masurile ce se impun pentru redresarea acestui domeniu, respectiv al cresterii animalelor in Romania.
Multumesc si conducatorilor unor institutii si statiuni de cercetare stiintifica din domeniul cresterii animalelor a caror contributie la ridicarea calitativa a productiei zootehnice a fost deosebita, este in prezent si va fi si in viitor si de la care asteptam propuneri si solutii. Regretam, insa, faptul ca in ultimii 5 ani, asigurarea sprijinului financiar din partea statului absolut necesar desfasurarii unei activitati stiintifice care sa asigure apropierea rapida de rezultatele obtinute in domeniul zootehniei in tarile UE a fost insuficient, iar in unii ani, pentru anumite domenii, inexistent.
Acest fapt de neinteles a dus, asa um cunoasteti, la restrangerea activitatii cercetarii stiintifice din domeniul zootehniei cu toate consecintele pe care le vedem astazi. Este bine, insa, sa lasam participantii sa dezbata problemele cresterii animalelor in Romania, tara care intr-o perioada istorica in acest domeniu subliniez in acest domeniu a fost situata in randul celor mai bune tari. Multumesc organziatorilor si am convingerea ca reprezentantii media vor informa corect opinia publica si vor contribui substantial la aducerea acestui domeniu la potentialul real pe care il are Romania in cresterea animalelor. Multumesc.
ION BANU: Primavara fierbinte a agriculturii romanesti si as zice a zootehniei in general. Cu siguranta, crescatorii de animale au corelatie, vor sau nu, mai putin placuta pot sa spun si asa cu ANSVSA si cu toate institutiile din teritoriu subordonate acestei institutii, subordonate acesteia centrale. Aveti prilejul acuma, dat fiindca printre noi se afla si presedintele Autoritatii, sa puneti intrebari si sa lamuriti anumite lucruri cu care, de regula, stiu ca va mai confruntati in teritoriu.
Dar inainte de aceasta l-as ruga pe dl. presedinte Manastireanu pentru ca ii stiu programul foarte incarcat, sa spuna cateva cuvinte referitor la relatia institutiei pe care o coordoneaza, cu dvs. cu crescatorii de animale indiferent de ce specie sau categorie aveti.
VLADIMIR MANASTIREANU, presedinte ANSVSA: Va multumesc. As vrea sa va felicit pentru acest eveniment si sa va urez la cat mai multe actiuni de acest gen pentru ca relatia intre autoritati, mass-media, ONG-uri si industrie va trebuei sa fie de fiecare data o relatie stransa si de colaborare. Initial imi pregatisem un speak pentru astazi dar gandindu-ma mai bine am zis ca daca tot este o intalnire de lucru sa vorbim liber. Eu as vrea sa cred ca zootehnia romaneasca nu este in moarte clinica, ci este intr-o faza in care se cauta si trebuie sa se gaseasca solutii ca numarul de animale comparativ, ca tot facem aceasta paralela, comparatie cu anii 90, deci numarul de animale de astazi comparativ cu cele existente in anii ’90 trebuie incetul cu incetul sa revina la situatia la care era inainte. A scazut dramatic numarul de taurine, ami avem putin peste 2 milioane, avem un pic peste un milion de exploatatii, fie ca sunt individuale, ca sunt de tip A sau sunt de alt gen, intre 5 si 6 milioane de ovine ..nu are sens sa mai continui cu celelalte specii.
Si atunci en intrebam care sunt solutiile pentru revigorarea zootehniei si pentru a reusi sa crestem numarul de animale. Eu personal, una din solutii cred ca am gasit-o, dar va trebui sa o ducem la bun sfarsit impreuna. Si anume deschiderea exportului catre cat mai multe tari, fie din tari terte sau din spatiul european, dare tind sa cred ca succesul nostru va fi catre tarile terte. Si asta penntru ca toate scandalurile internationale pe care le-am traversat de-a lungul timpului, cel putin de cand sunt eu in autoritate din 2012 pana in prezent, ne-au inchis oarecum portile in comertul intracomunitar. Si aici stim foarte bine de cei care faceu comert cu carne de vita, urmare a scandalului carnii de cal, au trebuit sa se orienteze catre alte piete. Si da, avem potential ca noi ca tara sa exportam in tari terte precum China, si aici probabil o sa va mai dau cateva amanunte. Toata lumea asteapta precum puii de pelican cu ciocul deschis ca acest export cu China si eu tind sa cred fara sa mai fac pronosticuri sau sa dau anumite perioade de timp ca in acest an se vor petrece doua evenimente majore: exportul de carne de porc, carne congelata de porc si exportul de taurine vii de reproductie.
Insa avem o mica mare problema, nu vom putea sa exportam niciodata atat cat isi doresc chinezii si atunci nu ca vreau sa ne apropiem eu personal ca presedinte al autoritatii de pretentiile chinezilor, dar vreau sa ne apropiem de un numar cat mai mare de animale. De o dezvoltare a fermelor in Romania, de ce nu de un parteneriat cu oameni de afaceri chinezi si atunci da, putem sa vorbim de pasi importanti pe care trebuie sa ii facem in dezvoltarea zootehniei. Avem nevoie de imbunatatirea geneticii la animale si aici vad pe dl Sician de la Semtest BVN Tg Mures. Noi avem intalniri frecvente cu dansii si nu numai si intr-adevar chinezii cand au venti sa vada vaca de reproductie se asteptatu sa gaseasca vaciel de 1200-1400 de kg, au avut o mare surpriza cand au vazut ca maximum poate sa ajunga la 800 de kg. Si atunci au spus noi ce facem? Pai facem. Haideti sa facem asa sa vedem cum putem sa imbunatatim pe parcurs genetica dar sa avem un start de unde sa plecam in relatia cu voi. Si va mai spun o chesti poate in premiera. Incercam de saptamina viitoare sa avem intalniri cu atasatii economici si agricoli de la alte ambasade si aici ma refer la Iran, Cambogia, tarile arabe, Japonia pentru a demara discutiile si cu dansii pe deschiderea comertului atat cu carne cat si cu animale vii.
Sunt interesati si revin la China epntru ca suntem in cele mai avansate discutii cu autoritatile chineze din china, sunt interesati de lapte si produse din lapte. OK. Facem si acest lucru insa de fiecare data ne lovim noi ca autoritate noi cei care suntem pusi sa stabilim pasii tehnici sa stabilim incheiem protocolul tehnic cu china de fiecare data ne lovim de dorinta inteleasa si de inteles a celor din industries a pelce cat mai repede catre export cu produsele pe care le pun la dispozitie. Insa ar trebui sa inteleaga absolut toti si cei care cresc vaci de reproductie si cei care sunt producatori de lapte, toti cei care pot sa dea carne de porc, carne de vita in tari terte, ca va trebui sa fim foarte seriosi si va trebui sa gasim impreuna solutii sa nu calcam absolut deloc stramb in relatia cu partenerii straini. La vaca de lapte va dau o informatie –nu va trebui ca unitatile care vor fi agreata pentru exportul de lapte si produse din lapte sa fei vizitate de catre expertii din China. Aicea vom face noi auditurile si vom face o lista care cel putin din punctual nostrum de vedere vor corespunde autoritatilor veterinare din China. Urmand ca dupa aceea sa facem ceialalti pasi incheierea protocoalelor de colaborare, certificate sanitar-veterinare si binenteles demararea procedurilor de export.
Exista un interes deosebit si avem toate documetnele semnate pentru caren de taurine tot pentru China. Practic ei vor sa ia de la noi tot. de ce? Pentru ca in contextual acesta al globalizarii si al punerii accentuate a problematicii asigurarii carnii pentru populatie, daca vorbim aici de securitate alimentara, China care este un popor foarte mare incearca sa isi asigure hrana pentru populatia lor. In acelasi timp nu vreau sa se inteleaga sau sa creada cineva ca vom pune in pericol piata interna, care va trebuis a fie si ea asigurata cu produse alimentare. Insa relatia cu China si probail ca asa va fi si relatia cu celelalte tari terte exista o conditie necesara si suficienta ca sa putem face exportul cu ei. Toate animalele fie ca sunt vii fie ca sunt animale de la care vom vinde produse si preparate trebuie sa fie nascute si crescute in Romania. Deci genetica pur romaneasca. Si atunci vom avea posibilitatea, daca repet, gasim impreauna solutii de imbunatatire a geneticii de marirea numarului de animale, de marirea numarului de ferme si microferme, vom avea atunci posibilitatea sa asiguram si piata interna, mai ales ca sunt foarte multe, cel putin pe zona fermelor care cresc si aduc animalele de prasila din import, din Ungaria.
Trebuie sa fim foarte atenti in schimb ce animale aducem si la ce pericole putem sa expunem tara din punct de vedere al indentitatii fata de anumite boli pe care doar Romania le are in context european. Si aicea sunt foarte multe chestii de discutat, n-as vrea sa monopolizez eu discutia, insa vreau sa intelegeti ca ANSVSA este, asa am declarat-o si asa va fi, cel putin cat sunt eu aicea pentru ca e bine ca indiferent cine va conduce aceasta autoritate, institutia sa ramana un factor de echilibru si de colaborare cu absolut tota industria din Romania. Si sa fie intr-un parteneriat continuu cu industria care este corecta si care vrea intr-adevar sa aduca valoare in tara noastra. Va multumesc.
BANU- Dl presedinte as vrea sa faceti cateva precizari legate de laptele neconform si de ceea ce se va intampla cu productia de lapte, cu producatorii, cu crescatorii de vaci de lapte dupa aprilie 2015.
MANASTIREANU– Eu am sa va spun cel putin din punctul de vedere al laptelui conform. Chestia cu cota pica in sarcina colegilor de la agricultura si nu sunt un specialist in zona asta. Inclusiv in cursul zilei de ieri am avut o discutie cu consiliera dl comisar european Ciolos, pentru ca purtam discutii de mai mult timp vis-à-vis de micile gospodarii care trebuie sa se alinieze noilor cerinte ale comisiei europene cu 1 ianuarie 2014 referitoare la nuamrul total de germeni si de celule somatice. Eu nu vreau sa fac nici un fel de rabat de la ceea ce spune decizia europeana si de la faptul ca Romanai nu mai are incepand cu acest an derogare pentru lapte. Indiferent cite critici imi voi aduce din partea micilor crescatori de vaci lapte.Insa vreaus a fac citeva precizari. Romanai a beneficiat de aceasta tranzitie multi ani de zile, ani in care s-au acordat si fonduri pentru ca cei care au un numar redus de animalesa paota sa acceseze o anumita suma de bani sa isi imbunatateasca cumva calitatea laptelui.
Am ajuns la concluzia in acest an ca mai sunt cateva sute de mii – 150.000 daca gresesc sa ma corecteze dl Cojocaru de la APRIL de mcii exploatatii care se gasesc in situtatia ca nu au tanc de racire, ca nu au aparat automat de muls samd. Insa noi anul trecut pe toata periaoda verii si nu o spun ca un titlu de glorie ci ca pe o indatorire pe care noi am dus-o la bun sfarsit. Am avut o serie de intalniri cu absolut toti cei care au de la o vaca pina la 5 vaci sau chair mai mult. Si le-am explicat in primul rand ce inseamna igiena mulsului, pentru ce aiciea pornteste calitatea primara a laptelui, inmultirea numarului total de germeni si a celor somatice. Practic cele somatice tine de sanatatea ugerului si aparitia anumitor mamite.Si le-am explicat timp de trei luni, am avut peste 20.000 de instruiri cu brosuri, cu pliante cu tot ce vreti dvs ca trebuei sa inceapa sa respecte igiena laptelui. Ulterior dup ace am scapt de aceasta derogare am inceput discutii si presiuni de al cei care nu s-au conformat si nu vor sa se conformeze ptr ca traim in Romanai si vorba cuiva aceasta ne ocupa tot timpul c ace fac cu laptele care este in continuare neconcorm. Foarte simplu il transformam in branzeturi cu o perioada de maturare indelungata.
Dar majoritaeta vor sa se duca in piata sa se vanda la taraba laptele asa cum este el. Va repet. Suntem in Romania. Pana o sa ajungem la cosntiinta celui care traieste in Austria de exemplu unde sunt ferme mici unde exista o anumita flexibilitate vis-à-vis de laptele neconform dar unde fermeirul mic are o anumita constiinta va trebui sa aplicam masuri nu neaparat dure, dar legale. Astfel incat toti sa se alinieze sis a invete ca nu te joci cu sanatatea omului. Pentru ca cel de la tara care are o vaca doua trei in curte este obisnuit sa puna in pet-uri de coca –Cola pe care il clateste un pic laptele sa il scaota pe scaun in fata portii si mai ales vara cand sunt caldurile foarte mari sis ta acolo pana vine cineva sa il cumpere. Ori acest lucru reprezinta un potential de risc pentru sanatatea omului. Exista un program al ministerului agriculturii impreuan cu reprezentantii de la April de acordare a unor sume de bani pentru cumpararea de racitoare de tancuri de racire. Insa cel putin din punctual meu de vedere asocierea mai multor mici crescatori de taurine pentru a putea accesa un astfel de program. Ori exista o reticenta la aceasta asociere.
Toata lumea poate sa inteleaga. Am vazut aseara un interviu cu printul Charles, toata lumea paota sa inteleaga ca en intoarcem la cooperativizare daca vreti sa luam limba romana. Nu asocierea creaza conditii favorabile ca mai multi crescatori de animale si aicea vorbim la modul general sa apota sa acceseze mai usor fondurile europene. Ieri am aflat ca sunt foarte multe fonduri europene care vin tocmai pe aceste asocieri de la consiliera dl Ciolos. Va trebui atat noi cat si colegii de la ministerul agriculturii cu care avem o colaborare permanenta si foarte buna saii facem pe cei care sunt crescatori cu un numar mic de animale sa inteleaga ca acesta este succesul , cel putin pentru aceasta zona.Va spun ca sa intelegeti – cu laptele neconform nu ne jucam, il transformam in branzeturi cu maturare prelungita. Orice s-ar fi spus analizele de laborator pentru acei doi parametric nu sunt foarte scumpe si trebuie facute de doua ori pe luna, dar daca se respecta conditiile primare de igiena – vase curate, maine curate, ugere curate si curatenia in grajd plus introducerea intr-un spatiu de racire a laptelui proaspat muls imediat dupa mulgere putem sa vorbim de fara sa exagerez ca absolut toti vor sa livreze lapte conform. Multumesc
FLORENTINA VARGA- RRA– Am si eu o intrebare- Spunea-ti de export, vorbim de zootehnie ce facem cu Turcia?
MANASTIREANU– Cu Turcia stam in felul urmator- In aceasta perioada avem o echipa de al autoritate este la Reuniunea Anuala a Oficiului International pentru Epizootii> Colegii mei au discutat cu seful serviciilor veterinare din Turcia. Noi am lansat o invitatie serviciului veterianr din Turcia ca in luna maiu daca nu ma insel sa vina sa viziteze si sa auditeze fermele de carantina pe care noi deja le-am stabilit pentru exportul de ovine in Turcia. Nu s-a intimplat. Vedem ca si la dansii sunt framintari care se apriopie de alegeri. Le-am lansat o noua invitatie s avian in luna iulie si colegii mei care sunt astazi la Paris au inceput sa faca presiuni pe serviciul veterinar din Turcia ca in iulie sa vada fermele de carantina. Este ultimul pas pe care trebuie s ail mai facem cu exportul de ovine vii in Turcia, mai ales ca spre sfarsitul anului sunt doua evenimente religioase importante –Ramadamul si Turcaimbaramul, si nevoia sua necesitatea de animale vii pentru sacrificare va fi foarte mare. Incerca si incercam s a cred ca vom reusi pana la urma sa facem si acest ultim pas. Avem deja agreatae certificate sanitar-veterinare cu Turcia, avem si se stiu cele 19 judete de unde putem sa exportam. Avem fermele de carantina, practic avem absolut tot si toate conditiile tehnice create ca sa putem sa putem exporta animale vii in Turcia. Cu tranzitul mai exista o discutie pentru aici suntem in discutii cu partea Iranului, cu autoritatiel din Iran, zonele de transit sunt zone sensibile dpdv al securitatii transporturilor si atunci nu ni se permite ca ceea ce pleaca din Romanai si trebuei sa ajunga in zona araba sa tranziteze Iranul. Incercam alte cai, dar daca deschidem Turcia eu zic ca o sa fie foarte bine. Si chinezii sunt interesati de carne a de oaie, dar inca nu am demarat discutiile cu ei pe partea de protocol si certificate sanitar-veterinar.
VARGA– Pana la sfarsitul anului avem noroc?
MANASTIREANU– Sunt optimist si vreau sa cred ca vom reusi sa exportam in Turcia, ei au alegeri aprlamentare daca nu ma insel, deci vor fi framantari politice, insa dincolo de framiantarile politice noi trebuie sa functionam in continuare. Facem presiuni si sunt otpist ca vom merge si cu carne de proc in China. Multumesc.
BANU– Ati anuntat foarte multe oportunitati de export catre tarile terte in mod deosebit pe carne, de lapte, de produse din lapte samd, dar ca sa realiazm toate acestea sigur trebuei sa asiguram si sanatatea animalelor. Este aici si Institutul de Diagnostic si Sanatate a Animalelor. Banuiesc ca are o relatie la fel de buna cu fermeirii dar din dicutii o parte din acestia nu prea au o relatie. Nu stiu poate foarte multi despre ceea ce ar trebui sa faca impreuna cu institute. Dl conferentiar doua vorbe ce faceti si cum veniti in sprijinul celor care trebuie sa asigure iata nu numai efective ci si cantitati insemnate de carne, de lapte sigure din punct de vedere al alimentatiei.
STEFAN NICOLAE– Vreau si eu sa va multumesc pentru organizarea acestei conferinte ca o necessitate pentru societatea si economia romaneasca. Nu va adresati unui moft ci unei realitati, care trebuie rezolvata. Cu atat mai mult cu cat potentialul Romaniei, potentialul agricol, potentialul natural, permite aceasta rezolvare. Daca ajungem la felul in care institutul pe care il conduc vine in sprijinul acestei necesatitati trebuie sa fiu iarasi la fel de realist. Institutul are foarte multe obiective, dar institutul are si el un potential. Obiectivele pe care le are institutul trebuei sa spun ca depasesc la ora actuala potentialul sau pentru ca potentialul si ma refer la potentialul…
BANU– uman, financiar..
STEFAN NICOLAE– exact- Este vorba de potentialul uman. Stiti foarte bine ca a fost un blocaj in ceea ce priveste potentialul uman. Nu? Sa angajez unul la 7 locuri eliberate. De la 186 sa ajungi la 126, deci la doua treimi , potentialul uman iata ca s-a redus la doua treimi. Potentialul financiar. Nu suntem nici pe departe in cea mai fericita ipostaza.
BANU– in relatia dvs cu fermeirii, cum se simte? Cu o vedeti dvs in relatia aceasta la care fac referire?
NICOLAE – tinind cont de aceste lucruri managerial atunci cand nu pot sa abordez toate obiectivele trebuie sa le pui intr-o prioritizare, intr-o ordine si institutul si-a asezat obiectivele in aceasta ordine si performeaza de maniera exceptionala in domeniul analitic, suntem de departe unul dintre cele mai performante institute din Europa in domeniul analitic la nivel de 95 la suta note de 10 la probele test legate de ..De la zona analitica am trecut si suntem foarte aproape de a fi foarte buni in …care stiti foarte bine inseaman un filtru, o conjugare de a analize si o concluzie care e un piculet mai greu si ajungem la pasul trei acest parteneriat de sanatate animal cu crescatorii pe care nu il putem aborda fara un support uman si financiar suficient.
Lucrurile trebuie sprijinite si din punctul meu de vedere sprijinul major ar fi deschiderea institutului catre parteneriatul cu cercetarea cu crescatorii de animale. Pentru ca problem sunt. Dvs realist spuneti ca sunt, noi avem probleme pe sanatatea animala, Romania nu are probleme majore pe sanatate animala, dar sunt probleme sunt boli cu impact economic. Acestea trebuie abordate chiar cu cercetatorii prin mici programe de cercetare. Iata ca institutul ar avea solutii numai ca trebuie din punct de vedere al reglementarii trebuie sa fie deschis.
BANU-Multumesc. Atunci cand trebuie sa vorbim de productia totala de carne, de lapte samd vb de vaca, oaie..dl Cojocaru..
DORIN COJOCARU, presedinte APRIL- Imi place sa stau intre fermieri . As incepe cu speakul dl Manastireanu ptr ca ANSVSA-ul nu raspunde numai de vaca de lapte trebuie sa intelegem ca dl presedinte totusi raspunde de un spectru mult mai larg si atunci o sa incep sa va dau eu unele detalii. La ce se intampla cu laptele asa zis neconform, inca de anul trecut impreuna cu ANSVSA in cadrul Consiliului Consultativ in care fac parte si reprezentantii fermierilor procesatorilor si experti din cadrul autoritatii am stabilit ca trebuie facuta o cerere de catre DG Sanco sa se aprobe in limita de 5 %a laptelui neconform sa fie reorientat catre branzeturi cu perioada lunga de maturare. Ce este perioada lunga de maturare? De cand se proceseaza laptele sunt acele branzeturi specialitati cum se spun si fac cautare in Orientul mijlociu si in inalta societate din Europa. Singura problem este ca find o perioada lunga mai mare de 65 de zile trebuie sa iti blochezi banii in niste stocuri pe care ii recuperezi foarte greu . Dupa cum observati imediat ajung la bani…Se pare ca s-a aprobat acest lucru, dar ce trebuie inteles ca acest lapte neconform va fi procesat in cadrul fabricilor autorizate sanitar-veterinar care sunt incadrate la comert intracomunitar.Deci nu o sa gasim acest lapte facut in garaj in garsoniere si dupa aia facut branza si apoi facem export. Nu! Deci acest lapte neconform – ce inseaman lapte neconform – lapte muls in conditii neigienice, lapte depozitat in conditii neigienice pentru ca vaca prin natura ei da lapte conform. Noi ca si oameni prin activitatea noastra de multe ori inconstienta ..
BANU– lapte obtinut de la animale cu probleme de sanatate
COJOCARU-Binenteles. Daca s-ar dori exista reglementari europene pe care nu le prea respectam sau de multe ori nu avem bani sa le respectam. Si aici este problema fermierului roman si a procesatorului roman pentru ca reglementarile europene sunt foarte stricte, ele se refera la ghid de buen practici, cum trebuie sa intretii vaca, cum trebuie sa faci iginiezarea unei fabrici, dar asta inseamna detergent, sisteme de dezinsectie, inseamna analize de laborator ptr risc pe flux si de multe ori datorita presiunii pe pret care se face pe produsul la raft se uita siguranta alimentara, se uita calitatea produsului. Nu trebuie sa tratam simtologia bolii ci cauza ei. Cauza ei este puterea de cumparare a consumatoruilui roman care nu isi mai permite produs de calitate si sigur, trebuie sa actionam asupra puterii financiare a fermierului sa isi permita conditii de igiena, conditii sigure pentru cresterea animalului, conditii care sa elimine orice risc in contaminarea laptelui de la muls pana la procesator, iar procesatorii la randul lor sa aibe bani sa faca analize pe flux, fermierul sa aibe bani. Se spune aici de doua analize pe luna. S-a reusit ca in momentul in care fermierii mici se vor asocial si vor avea un singur tanc de racire in cadrul asociatiei sa se dea proba de lapte pe tanc si nu pe microferma. Ce fac ajung sa iau analize de microbiologie pe fiecare vaca in parte? Asta e o aberatie.
BANU– Acestea sper sa se inteleaga cat mai repede – necesitatea asocierii crescatorilor.Pun o intrebare retorica daca pot spune asa..Vaca de lapte este rentabila? Mai ales din perspective a ceea ce se va intampla din 2015?
COJOCARU– Vroiam sa va spun ca acum 3 saptamini la Alba Iulia au venit experti de la DGSAnco impreuna cu ANSVSA. S-a facut o instruire cu inspectorii veterinari din 5 judete. Stiti ce au spus ei? Inspectorii veterinari sa nu uite ca sunt medici veterinari, ei trebuie sad ea si sfaturi fermierului nu numai sa fie jandarm, iar in momentul in care depisteaza cellule somatic in cadrul unei ferme inseamna ca in ferma aia e o problema si atunci trebuie sa dea sfaturi fermierului, sa isi trateze animalul si abea dupa 2 luni daca problema persista trebuie sa vina cu sanctiuni.
BANU – si daca este o problema cu santatea animalului respectiv, nu este numai problema fermierului ci si a medicului veterinar.
COJOCARU- Este a noastra a tuturor. Acum daca ma intorc la rentabilitatea unei ferme de vaci, intotdeauna o afacere ca este ferma de vaci sau orice natura in zootehnie conteaza citeva lucruri: capitalul de investit, dimensiunea afacerii si managmentul, deci nu putem compara vorbim de profitabilitatea unei ferme, ferma de 5 vaci cu una de 1000 de vaci. Daca acum 5,6 ani …toata lumea ma intreaba care este dimensiunea optima a unei ferme de vaci de lapte. Acum 5 ani spuneam ca dimensiunea optima este de 350 de vaci, acum din perspective lui 2015, eu spun ca este 1000 de vaci. Efectiv marca. Cu cat efectivul este mai mare, binentels cu un management adecvat , costuriel de productie se reduc dar trebuei sa mai asteptam un pic pentru ca mai avem si amortismentele investitiei facute cu ani in urma. Daca nul trecut a fost un an benefic pentru ferma de vaci lapte calculind costuri imputuri si cu pret de vanzare lapte la poarta fermei a fost bine. Eu am atras atentia ca in decembrie si ianuarie urmeaza un trend de scadere a pretului laptelui bazat pe ce se intampla in Europa.
BANU-Imi permit un dialog ca sa lamurim unele aspecte. Dupa cum spuneti dvs nivelul, marimea fermei de 800-1000 de vaci aceasta ar fi singura care este rentabila si benefica ptr fermierul roman descurajam micii crescatori. Ce fac cei care au 11, 20, 30 de vaci ptr ca tre buie sa existe o solutie.
COJOCARU– O solutie ar fi asocierea, sa intre intr-o cooperative unde poate sa isi plateasca mai multi fermieri sad ea putin sis a isi creeze un grup, o echipa de management sa isi cumpere utilaje impreuna, deci asta e, asa vad eu setul asocierii nu sa ne asociem doar la sedinte si conferinte sa ne asociem productiv. Daca va uitati in occident in Olanda, Italia sunt cooperative de la ferma la magazin. Daca nu intelegem ca afacerea trebuie gandita pe filiera ca odata la doi ani se schimba polul de profitabilitate ferma vegetala are un an, daca ploua si ne da Dumnezeu ceea ce nu prea avem, daca piata merge bine, dupa aia vine fermierul vine procesatorul. Suntem prinsi intre comerciant si fermier. Eu va spun ca 2015 deja a inceput sa isi faca aparitia, deja in luna mai preturile au scazut pe Europa ca ma uit pe bursele de lapte, porci si lapte praf de la Australia pana in Franta si SUA si urmaresc aceste materii prime , care vor veni spre Europa de Est, vor veni si produse finite. Este mult mai complex sa facem o analiza de piata sa stabilim un trend daca nu avem toti indicatorii si eu cred ca primul pas trebuie facut pe puterea de cumparare a consumatorului roman, scaderea TVA-ului la produse alimentare..
BANU-Si poate un pas spre educarea consumatorului ca e mai important si mai sanatos sa consume lapte si nu alte genuri de bauturi care costa mult.
COJOCARU- Eu va spun ca si educarea degeaba suntem educati daca avem un salariu minim pe economie de 800 de lei si trei copii acasa …
BANU-Poate e mai bines a luam un tiltru de lapte decat 2 litri de coca-cola
COJOCARU-Nu vreau sa comentez. Vreau sa propun citeva solutii prin care avem intr-o parte puterea de cumparare pentru relansarea consumului ca daca se relanseaza consumul –cererea devine mai mare decat oferta si atunci si pretul la lapte la paota fermei va fi crescut .
BANU– Multumesc. Dl Franc-exista interes din puctul dvs de vedere ptr asociere, ptr achizitia de tancuri de racire dvs sunteti un fermier mare, faceti aprte din aceasta categorie. V-am vazut ferma. Este excelenta. Ce fac ceilalti? Pentru ca in Romania primeaza fermele mici.
CLAUDIU FRANC, presedinte ROPAC, FCBR- Impreuna cu dl Cojocaru am participat la Consiliul Consultativ pe lapte de unde am lamurit multe din aspectele vis-à-vis de micii producatori. Vreau sa va spun ca micii producatori la ora actual s-au conformat exact rigorilor legislative privind calitatea laptelui. A fsot o colaborare foarte intensa cu ANSVSA si s-a ajuns la preturi stimulative pentru micul producator de a se efectua analizele lunar vis-à-vis de calitatea laptelui. Si daca la inceput preturile pentru analize erau destul de importante treceau mult peste un million pe luna la aceasta ora, costuriel sunt de 87 de lei pe trei luni de zile. Asa cum spunea si dl Cojocaru in urma intalnirii cu raportorii europeni de la Alba-Iulia , am fost si eu informat de catre DVS Maramures s-au stabilit clar ca nu sunt problem deosebite in piata laptelui. Lucru dovedit si la auditul din toamna trecuta. A fost o sperietoare ca in Romania nu se produce lapte conform.
Fermierii stiu sa produca lapte conform. Asa cum spunea si dl Cojocaru Era anacronic ca intr-un centru de colectare sa vii binenteles conform raportorilor europeni sa faci analiza pe fiecare fermier care pune lapte in tancul de racire. Daca analiza pe tanc este in regula , asta ar inseman sa ne transpunem in feme comerciale unde sunt 400 sau 500 de capete unde se coelcteaza lapte intr-un tanc de racire sa facem analiza pe fiecare vaca. Deci daca laptele este pe tanc si chair vroiam s ail rog pe dl pres ANSVSA sa transpunem in legislatia nationala si a ANSVSA aceasta prevedere- obligativitatea analizelor pe tancul de racire. Inca nu s-a intimplat de la consiliul consultative. Si noi ne-am asumat acest risc, trebuei recoltate probele individual , sa existe o baza de stocare a lor pana in momentul predarii laptelui iar fermeirul care se gaseste trebuie sa plateasca. Si atunci trebuie sa facem disciplinarea fermierului roman. Si stim bine ca aici au fost situatii din cei care s-au asociat in cooperative unde daca un fermier a ajuns sa plateasca ferme de lapte fiti siguri ca nici un fermier de acum inainte nu mai greseste. Fermierii sunt interesati sa isi vanda cit mai bine productia si atunci trebuie sa le dam sansa sa iasa pe piata. Aici am reglementat analizele lunare cu mici fermieri si care desfac direct in piata.
Daca pe baza certificatul laptele este conform de ce il ingradim sa nu mearga in piata? E o utopia. Si atunci toti cei care vor sa mearga in piata trebuie sa isi faca analizele. Si sa stiti ca functioneaza si vin din Maramures unde piata mare a orasului Baia Mare cu produse din lapte functioneaza pe acest sistem. E adevarat laboratorul sanitar veterinar s-a trezit cu citeva mii de probe de lapte aduse in laborator si care trebuiau procesate. Deci acest lucru s-a reglementat.Sigur ca vorbim de cei 5 % si aici am discutat si cu dl Cojocaru sunt accidente chiar si in fermele comerciale. Cade curentul, se duce agregatul de la tancul de racire sigur nu aruncam laptele ala ca nu are nimic il ducem la centrul de branzeturi de maturare si am reusit sa salvazm problema. Sigur in Consiliul Consultativ am discutat mult mai multe aspecte si cu laptele mamific???? Si cu laptele cu antibiotic. Nu vreau sa vb aici cu alta ocazie. O sa va fac o situatie de ansamblu a sitautatie actuale, lucru care pe noi ne ingrijoreaza foarte mult.
Speram ca pana la urma promisiunile ministrului si al primului ministru care le-am vazut zilele trecute sa salveze investitiile facute pe proiecte noi pe fonduri europene. Sa va spun de ce..toti cei care am facut investitii pe proiecte europene in ultimii ani toata valaorea constructiilor speciale in ferme sunt valorile reevaluate si actualizate pentru ca sunt investitii noi. Si va dau un exemplu. Sunt datele pe care le-am depus la finante. Pe gardul de la ferma si ati vazut ferma dl Banu stiti cat trebuei sa platesc impozit la stat? 97 de milioane de lei pe an, aceea taxa pe stalp. Din pacate fermele vechi care nu au facut proiecte europene pot sa isi reevalueze sa isi micsoreze valorile acestea su pot sa le mai stearga din contabilitate. Noi nu le putem sterge ca sunt pe proiecte. Vreau sa fac o precizare pe langa vreo 560 de milioane pe care trebuie sa le platesc pentru impozit pe constructii speciale pe societate mai am un milliard la primarie si faceti o socoteala ca trebuie sa tin 56 de capete de vaci intr-un an de zile sa le mulg, sa le hranesc numai ca sa paltesc impozitele. Cate vaci imi trebuie ca sa pot ca productia de la 56 de vaci sa o duc sa platesc impozite si taxe? Deci este o situatie care daca nu se gaseste o reglementare pentru ea va duce si nu vorbesc numai de bani , ganditi-va la investitiile mari in porc si pasare care sunt in aceeasi situatie economica. Faceti aceasta analiza influenta in costurile de productie a acestor impozite pe constructiile speciale in fermele de animale.
BANU– am inteles e o taxa care greveaza enorm.
FRANC– Culmea chiar pe fermele noi ca noi nu le putem diminua in contabilitate .
Banu-Dl Lungu sunteti presedintele Asociatiei celor care au automate de lapte si sunteti si crescator de animale evident, nu cum sunt cele la care facea referire dl cojocare. Cum este rentabil?
Lungu- Ferma mea este rentabila. E printre primele din Romania am 32 de capete vand intreaga cantitate de lapte cu pretul maxim de 3.5 lei.
BANU- Se vorbeste f mult de lapte conform.
CRISTIAN LUNGU, presedinte AFUAL- Cei care vand laptele prin automat au obligativitatea ca pe langa programul strategic impus de ANSVSA sa mai aibe un program de autocontrol care costa foarte mult din punct de vedere al costurilor si in final pretul pe litru de lapte se incarca, dar siguranta alimentara si trasabilitatea este sigura aici este foarte sigur ala noi. De ce ? Pentru ca dca ar exista un accident imediat s-ar putea depista de la care vaca ar veni. In conditiile in care un accident se paote intimpla pe raft la un hypermarket dureaza foarte mult pana cand se depisteaza de la care vaca. Dar eu vreau sa va spun…aveti aicea zootehnia romaneasca in moarte clinica…eu as completa cu o mica propozitie…cine am fost si am ajuns si o sa explic..
BANU – Am ajuns la un efectiv de 10 la suta efectiv ..
LUNGU– cei care am avut apraope 7 milioane de capete la momentul revolutiei si aveam acuma 2 milioane, ma surprinde avem acum undeva la 700-8000.000 de capete de vaci de lapte. Vorbesc numai de vaca de lapte. Am stabilit. Cine am fost si ce am ajuns. Am stabilit la 2006 – 3.510 litri pe cap de vaca in momentul in care s-a stabilit cota de lapte. Acum avem 3800 litri pe cap de vaca. Deci foarte putina crestere din momentul ..si va vorbeste fermierul…de ce ? Pentru ca deunazi am fost la o intalnire americanii cu ANARF???si acolo am fost dezamagit total in momentul in care un American a intrebat care este procentul de insamintare artificiala in Romania. La prezidiu se afla dl Tamas, imi pare rau ca nu este aici, dir ANARZ??? Ma rog, majoritatea celor de la ANARZ..??? Si nu au stiut sa dea un raspuns. De ce ma surprinde pentru ca eu in fiecare luna dau raportari din ferma situatia insamantarilor, fatarilor, mortaciunilor si tot ce tien de treaba asta. Mai mult decat atita sunt cel care platesc impozite si sustin si salariatii de la ANARZ???Intrebare? Nu isi fac treaba? Se doreste ca sectorul acesta si o sa vedeti de ce spun treaba asta este singurul sector din zootehnie in cadere libera. Luati celelate sectoare si o sa vedeti ca sunt pe trend de crestere. Este o munca titanica in ferma, si nu exagerez cu nimic cand spun ca intr-o ferma de vaci se lucreaza foarte mult, mai abitir decat la siderurgie. Acolo poti sa ai concediu. Aici nici concediu de boala nu poti sa ai. Si vroiam sa va spun ca cota de lapte si air revin la titlu cine am fsot si ce am ajuns nu am reusit sa facem niciodata cota de lapte care ne era data de UE decat maxim 75 la suta.
BANU- si altii au tinut in frau productia de lapte ca sa nu depaseasca sa plateasca. Dl Lungu e aici si dl dir Neat ace trebuie facut totusi ca nu daor efectivele sa creasca nu spun eu optimis cat ar trebui sa creasca ca sa ajunga la efectivele din 90, dar macar din punct de vedere biologic, din punct de vedere al animalelor ce ar trebui facut in Romania?
LUNGU- In primul rand trebuie stopat declinul pentru ca vedeti dvs ca importuri se fac f mult pe animale din Europa si in acelasi timp nu creste numarul de capete de vaci de lapte. Probabil ne vom duce in jos, nu probabil ci sigur si va spun si de ce. A aparut norma de venit care va lovi dramatic in fermele mici si mijlocii , in ferma de familie mai précis.Oamenii se confrunta ce vorbeau colegii mai devreme cu lipsa posibilitatii de a produce lapte conform. Cat ar dori el fermeirul pe creierii muntilor sau de dealuri greu accesibile nu poate sa existe energie electrica ca sa poata alimenta ..
BANU– Despre tendinta de decapitalizare a fermierului o sa vorbeasca dl BAciu. Repet ce trebuei facut in sistem pentru ameliorare pentru imbunatatirea calitatii animalelor pentru performanta in zootehnie. Ce trebuie facut de catre autoritati si de catre institutiile abilitate sa se ocupe de reproductie.?
LUNGU– Nu sunt eu in masura sa va spun..Un exemplu mic de tot am fost obligati de curind sa ne inscriem in registrul genealogic sa facem controlul official al performantei animalelor. Atentie in acelasi timp ori nu poti introduce in registru genealogic un animal fara sa ii cunosti performantele
FRANC: Deci ce trebuie sa facem ca sa puteam sa stopam in primul rand declinul? Avem la dispozitie cel putin pe viitorul PNDR masuri care pot stimula sectorul vacii. Sigur al ora actuala avem modul de sprijin pe care il cunoastem – ajutorul national de tranzitie care va duce mai mult la descurajarea sistemului prin sistemul regresiv. Si aicea vin si reamintesc un lucru extraordinar de important – avem in pilonul I, platile cu plata, daca nu vom intelege ca din baia aia trebuie sa sustinem sectoarele aflate in dificultate si vaca este una dintre sectoare, ma bucur ca dl. Popa este aicea si am avut discutiile astea foarte frecvente despre acest sistem de sustinere si va aduc in vedere urmatorul lucru…
In perioada 2007-2010 a functionat acel ajutor de stat privind calitatea laptelui, acei 3.000 de lei pe litru de lapte. Am plecat de la 600.000 de tone de lapte contabilizat la Directia Nationala de Cota si nu sunt povesti sunt date statistice oficiale. Singurul care tine statistica nationala pe procesare, am plecat de la 600.000 de tone am ajuns in anul 2010, anul de cota 2010 la un milion, varful istoric al Romaniei, 1.400.000 de tone, in 2010 intrand in UE a disparut acea forma de sprijin am coborait la 800.000 de tone. Unde sunt 600.000 de tone? Unde este acel lapte?
Deci, daca nu gasim mijloacele de stimulare, sa stimulam fermierul prin aceste plati cu plata, binenteles cu documente, primesti niste bani, in acelasi timp facem si bani la bugetul de stat si nu mai este nevoie de taxa de stalp. Trebuie sa gasim si asta sa se poata practica inclusiv la legume si fructe si la toate sectoarele. Trebuie sa invete statul sa isi colecteze banii. Nu sa facem altceva si sa nu putem incuraja fermeirii pentru productie.
BANU: Credeti ca acel gen de sprijin va stimula ceea ce spuneti?
FRANC: Obligatoriu…
BANU: Cresterea efectiva si a calitatii acestora ?
FRANC: Ar aduce la realul potential pe care il are Romania privind productiile agricole in toate sectoarele de activitate.
BANU: Dl dir Sician de la Semtest BVNTg Mures este aicea, sa completeze ceva vis-a-vis de intrebarea mea pana la urma- Ce trebuie facut?
VALER SICIAN: As raspunde cu o alta intrebare: Ce poate sa ii motiveze pe crescatori? Si din acest punct de vedere pot sa spun ca noi, ca si unitate de furnizare a materialului seminal, de furnizare a geneticii. Suntem la ora actuala prima unitate din Romania care am reusit sa intram pe piata din China. Deci pana la urma piata poate sa iti asigure motivarea pentru crescatori sau pentru o unitate de a produce. As porni de aici pentru ca daca crescatorii din Romania …
BANU: Cred ca este prea mare piata pentru puterea noastra de a dezvolta de a creste efectivele, pentru a avea suficient produs pentru a trimite acolo.
SICIAN: Suntem de acord dar este o dovada ca se poate. Faptul ca 6 tauri din cei mai buni pe care ii avem la ora actuala au intrat pe piata din China este o dovada ca aceasta genetica din Romania se potriveste. As veni cu raspunsul la ceea ce dvs. ati intrebat. Cred ca, daca crescatorul din Romania va fi motivat sa produca genetica, genetica de varf, genetica care sa aduca performanta, cred ca pana la urma aceasta genetica poate fi valorificata la piata din tari terte sau piata din CE la un pret mai bun, iar mai departe cred ca aceasta piata ne disciplineaza, un lucru foarte important.
Sa stiti ca in vizita ce am avut-o timp de 4 ani a acestei delegatii din China au fost verificari foarte stricte referitor la procedura pe care noi trebuei sa o indeplinim pentru a putea face acest export. Deci, pana la urma, fiecare pas pe care a trebuit sa il indeplinim nu a facut decat sa ne ridice practic standardul de calitate, deci din punctul nostru de vedere trebuie sa lucram pe performanta mai mare, trebuie sa intram pe eficienta mai buna, iar piata, pana la urma, directioneaza aceste doua activitati.
BANU: doua cuvinte importante ati spus- motivarea si disciplinarea celor care se ocupa de acest sector. Multumesc. Vorbim despre bani, performanta, despre toate acestea sigur ca nu se poate face decat cu efort financiar decat cu suport de acest gen, din pacate fermeirii romani vorbim despre decapitalizarea ..dl. Baciu ce trebuie facut aici? De ce exista in continuare aceasta stare de fapt in randul fermeirilor fie ei din sectorul vegetal pe care il reprezentati cu prioritate, desi eu am afirmat de multe ori ca ar trebui sa faceti asa o structura confederativa la nivel national in care sa cuprindeti tot ceea ce e, pe toti ce produc pentru a pune pe masa, dar stiu ca cunosteti foarte bine problematica aceasta mai ales a slabei finantari si a decapitalizarii fermierilor. Deci ce se intampla?
BACIU: Va multumesc pentru invitatie si as vrea sa incep, chiar daca asa cum sunt cunoscut, imi castig la un discurs foarte multe antipatii, dar asta din dorinta de a fi cat mai realist si mai drept cu ceea ce se intampla in jurul nostru. Si pana la ajunge la bani as vrea sa fac o observatie nu o corectura colegilor mei care se ocupa de producerea laptelui ca sa nu mai trageti atata sfoara cu laptele asta neconform ca nu va dati decat singuri la picioare.
Faceti foarte mult caz cu laptele neconform, va indepartati piata pentru ca nu toti pot sa inteleaga ce este ala lapte conform si neconform. Si atunci nu faceti decat sa va fugariti clientii si atunci o sa cumpere acele cutii de lapte pe care scrie in alta limba decat in limba romana. Trebuie sa va aduceti aminte ca toti am crescut cu lapte care nu mai stiam atuncea daca e conform sau neconform, daca are racitor sau nu are si nu a murit nici unul dintre noi. Tin minte la mine in familie eram vreo 7 nepoti, numai bunicul avea vaca si stateam la rand ii luam cana din mana cand termian de muls laptele. Nici nu il mai fierbeam nici nu il mai strecuram nu nimic si ia uitati-va la mine ce …da si acum laptele e conform..E multa poezie ca si in sectorul vegetal cand toti neavenitii se trezesc sa spuna ca cerealele au nu stiu ce, nu stiu cum, au aflatoxina…
Tin minte ca pe timpul lui Ceausescu le dadeam la vaci numai putregaiurile alea…va aduceti aminte si nu a murit nici un arab, ca arabii cumparau in special atunci carne de vita. Si intr-adevar atunci chiar aveam ce exporta, iar acum pentru ca suferim de sindromul chinezesc am asteptat dupa razboi sa vina americanii, pe urma ne-am trezit cu europenii peste noi acum asteptam sa ne salveze chinezii. Haideti sa ne maturizam putin si sa nu ne amagim, sa vindem ceea ce nu avem, ca nu suntem in stare sa facem carne si lapte pentru consumul pietii si noi deja avem de vanzare.
Asta inseamna imaturitate. Imi apre rau ca nu am putut interveni cand era dl. presedinte aici sa vedem o salvare…pe cuvintul meu chair este penibil acuma sa crezi ca vine cineva sa iti dea. Noi avem, din pacate romanul in gena noastra…tot asteptam sa vina altul sa ne rezolve problema. Nu. Problemele le puteam rezolva noi, aici, ne putem rezolva laptele conform, nu neaparat trebuie sa ma asociez cu …stiti ca romanul nu are gena asta a asocierii, ca unde-s doi e deja prea mult si atunci putem face racitoare si de 50 de litri si de 100 de litri.
Nu neaparat trebuie sa aduc unul de o tona si sa vina tot satul ca sa puna laptele acolo. Daca vrem sa facem zootehnie.
Asta un aspect, al doilea aspect nu e obligatoriu ca fiecare sa creasca animale, nu e obligatoriu ca fiecare sa faca un business, asta e un lucru rau inteles ca toata lumea trebuie sa faca, ca toata lumea trebuie sa primeasca, nu…cine este performant ii se da, cine nu este performant mai este ceva- dezvoltarea. De ce se apuca de crescut si nu se pricepe asta este treaba lui, ca tina vaca la 2000 la 3000 de lapte este treaba lui. Eu il iau si dau bani pe dr. Petcu care a demostrat pana acum ca face performanta in vaca. De fapt acolo unde se intorc banii, nu unde fac protectie sociala.
Ca vrea cineva in timpul liber sa se joace cu vaca, cu capra, cu oaia, cu ce vrea el e treaba lui, dar nu aruncam banii ca vorbim de bani la voia intamplarii. Ca de-aia am ajuns unde am ajuns si vorbim de douazeci de ani si numai vorbim, vin fel de fel de asa zisi specialisti si vin cu fel de fel de pasarele si acum de cand sunt presedintele LAPAR si am avut posibiliatea sa iau contact si cu fermieri din alte state, sa vad cum se dau bani europeni pe proiecte la ei. Se dau numai pe performanta, numai pe istoric ori la noi dl. Popa dansul aplica legea nu o face, noi dam la start-up-uri.
Adica unul care nu a facut in viata lui agricultura, a vazut si el la televizor o emisiune a lu’ colegu de acolo, a vazut ce frumos vorbeste de ..si se apuca de agricultura. Sa cheltuim bani acolo. Pe urma nu e o concordanta intre bani si decapitalizare.
Da. AgriCultura romaneasca se decapitalizeaza pe zi ce trece si am sa va explic de ce. Ajutoarele acum 10 ani erau mult mai multe decat sunt acuma, pe unitatea de suprafata ma refer la secotorul vegetal. Cu timpul s-au redus, s-au redus, din pacate acele subventii pe care le tot asteptam la UE sunt tot cele mai mici din Europa. Asa ca mare lucru nu ne ajuta.
Pe langa toate astea, parca au innebunit in ultima vreme cu taxele si impozitele. Deci eu niciodata nu am reusit sa fim si noi satui in domeniul in care lucram si oamenii astia ne iau tot. Asa cum spunea colegulul Franc, da- mulgi 50 de vaci ca sa platesti impozitul ca ai 50. Dar spatiile pe care il ai dumneata si impozitul pe care il ai, poate sa il aibă si unul cu 10 vaci. Ala ce mai face de unde plateste? L-ai inchis pentru ca tot ceea ce vedeti dvs. ca vin pe linia finantelor de…eu stiu, vad ca ministerul, in ultima vreme mai putin, ne mai intreaba si pe noi, intr-un cuvint fac prostii din ce in ce mai putin, dar cei de la finante sunt chiar culmea de acuma.
Sa imi pui tu mie taxa pe… sa consideri ca, eu nu mai cunosc termenul, sa imi spui mie ca sunt constructii speciale o rasarnita, 4 scanduri si cu flori deasupra. Sa iti platesc impozit? Te mai incurajeaza de acuma pe cineva sa faca investitii? Eu am facut un siloz acum un an si ceva – un milion de euro, pai eu cit trebuie sa platesc lu’ ala cat?
Cu 1.5 lei vine 600 de milioane trebuie sa platesc pe an. Dar eu il incarc 2 luni cat sta marfa in el. Mai fac eu de acum cand stiu cat trebuie sa platesc? Plus ca pe acel impozit, mai platesc o data impozit la primarie, pentru ca ne-a pus pe constructii. Ca sa revin la bani si dupa aia termin ca trece timpul.
Din pacate, ma bucur ca e dl. Popa aici, banii ii folosim prost, ii folosim pe masuri care nu aduc nimic nou in economie. Pur si simplu dam banii aia pe apa simbetei. La ora actuala in Romania ar trebui pe 3, 4 masuri folositi banii. Si nu mai incercati sa imi spuneti ca asa sunt reglementarile ca ne urcam si plecam la Bruxelles imediat.
Noi avem nevoie de modernizarea exploatatiilor agricole, acolo trebuie sa bagati banii, in depozitare, in procesare unde sa ii marim valoarea adaugata nu sa trimitem graul in Italia si sa importam spaghete, in irigatii, ca se anunta doua luni de foc. Noi la plus valoare trebuie sa lucram si la performanta. Vedeti ca noi incercama cum niste actiuni la nivel de tara, de Guvern- incurajarea acelor ferme familiale cand Germania si Franta se chinuie si depun eforturi financiare ca sa le desfiinteze.
Deci s-a ajuns la conlcuzia ca nu mai poate sa reziste pe piata alea mici si aunci se incearca, ma rog sa le comaseze sa faca ceva, iar noi umblam cu chinezarii. Ce sa cauti la unul care vine si negociaza cu trei zero, 100 de mii de tone de grau? Ce sa fac cand spui ca am si eu o remorca? Ca daca nu ai 25 de tone nu iti trimit…. Cred ca aici ar trebui sa se aseze oficialitatile statului, iar cat despre preturi ca vorbeam cu coelgii de la lapte, ca da domnilor ati putea sa spuneti ceva.
Ma rog nu am performanta dvs., dar oricum le tinem acolo ca sunt bune. In 2004 vindeam carnea in viu cu 60.000 kg deci cu 6 lei, in 2014 e acelasi pret, tot atita imi da… si atunci despre ce vorbim? Cum sa iau eu sa ma mai dezvolt. Binenteles ca nu aceleasi preturi sunt in galantare. Nu e acelasi pret, dar la fermier este acelasi.
Pe urma vedeti ca se intervine pe piata, obligatia este a guvernului sa intervian pe piata, tot timpul ni se baga in fata ca domne’ sunt privati, e economie de piata. Fals. Numai la noi se intampla asa ceva. Ca vecinii nostri ca tot ne uitam peste gard ii conditioneaza sa respecte preturile care sunt la bursa. Ori in Romania nici unul n-a avut curaj sa ia un credit pana nu iti dau autorizatia de export sau licenta.
Nu ti-o dau pana nu faci dovada ca respecti preturile care sunt in Franta, in Germania ca de aia suntem in comunitate, de aia suntem pe aceeasi piata. De ce ne baga pe piata ruseasca? Noi avem treaba cu piata europeana. Noi cu ei ne batem. Ca sa nu va mai zic de altfel ca preturile sunt cu 40-60 de euro pe tona. Au fost discutii anul trecut stiti prea bine acum au incercat o alta smecherie. Noi suntem prosti si ei sunt semcheri. Au inceput deja, nu mai scade ca anul trecut, anul trecut a scazut la grau cu 60 de euro intr-o noapte. Acum au inceput baietii incet. Cite un euro, cate 2, cate 3 pe zi, pana cand incepe sa treiere ajungi tot acolo. Saptamina trecuta s-a achizitionat grau pentru Iordania, l-a luat la 76 de bani. Nu! Vorbesc prostii mai putin l-a luat cu 140 de euro. Stiti cu cat l-a vandut?!… cu 228. Asta fac. A intervenit statul? Se uita acum la mine in ochi dl. Potor (?)- da cine sa ii faca cadou? Pai daca ma uit pe lantul lui profitul lui e aproape de zero. Acolo ma uit.
La mine de vreo luna de zile sunt finantele in control. Acolo nu stiu daca cineva a facut un control sa vada ma l-ai cumparat cu 70 de bani si il dai cu 1.20 bani. Unde e diferenta? Pai este zero. Din pacate ma uitam pe site-ul ministerului finantelor la o multinationala foarte mare, trasnatlantica ca sa va dati seama de cine e vorba. Avea profit mai mic decat mine, decat 2.000 de hectare. Deci cred ca in sensul asta ar trebui oficialitatile sa isi faca treaba si sa nu ne arunce povesti ca asa e regulamentul european. Probabil ca o sa primesc o replica de la dl. Popa dar nu as dori lucrul asta ca eu mai am verde si sa recunoasteti ca foarte multi bani pe exercitiul financiar 2007-2013 s-a dus pe apa sambeteisi trebuie sa recunoasteti ca si in noul PNDR cateva masuri au aceeasi destinatie. Apa sambetei! Multumesc.
BANU: Va aminteam citiva dintre sponsorii si cei care au sustinut desfasurarea acestei manifestari. Printre acestia se afla si CEC Bank. Facem o mica pauza in problematica aceasta a conferintei si dam cuvintul d-nei Ramona sa prezinte materialul dumneaei.
RAMONA IVAN: Sper ca o sa fie un dialog si nu un discurs.Si nou de multe ori bancherii sau oamenii care lucram in banci suntem priviti ca acei oameni care stam prin birouri si invartim hartii. Imi e foarte greu cand stau pe scaun, imi place sa fiu in randul dvs. Mi-a facut placere ca avem prezenta de la Tg. Mures, acum doua zile am fost la o dezbatere la Tg.Mures foarte interesanta si chiar am intalnit, zic eu. fermieri cu dorinta inca sa lucreze, sa faca aferi in Romania. De asemenea, sper ca dialogul de astazi nu o sa fie privit ca din partea unuia dintre sponsori, ci mai mult ca din partea cuiva care de 150 de ani este prezent aici in Romania, nu chiar de 150 de ani face agricultura, si daca stie sa faca altceva decat lucrul cu persoane fizice vorbim de sustinerea companiilor si anume la un domeniu la care ne pricepem mai bine, zicem noi ca ne pricepem mai bine la agricultura.
Nu ca nu ne-ar place si alte proiecte sofisticate, partea de infrastructura, proiecte de apa, de energie, dar la agricultura ne pricepem mai bine. Si ma gandeam la titlu putin. Cam cum putem sa mai sustinem zootehnia, pai cred ca aveti nevoie de cineva cu bani ieftini. Ajungem si la bani, cred ca aveti nevoie si de cineva care sa fie langa dvs acolo unde va faceti afacerea, pentru ca daca de fiecare data se spune: du-te pana la Bucuresti si cineva de la Bucuresti va vorbeste fara sa vada cineva proiectul dvs, businessul pe care il aveti de multe ori spunem noi nu se leaga discutia.
Si noi avem prezenta teritoriala cam 1.000 de unitati si multe sunt in localitati rurale. La un moment dat era asa o discutie, nu chiar in gluma, ziceam domnule nu, in zonele rurale unde salariatii au anumit timp sau o perioada in luna cand poate sunt mai putin incarcati poate sa le facem un program de 6 ore sa se duca pe teren si de multe
ori mi s-a spus nu o sa se duca acei salariati pe teren, se duc sa munceasca pamantul, ca de multe ori sunt oameni care au gospodariile lor si asta fac.
Deci, spunem noi, fara a fi lipsiti de modestie ca incercam sa intelegem agricultura. De asemenea, exact cum ati spus e nevoie de bani, ce fel de bani iarasi este o discutie ca de fiecare data nu ca banii sunt sa fie ieftini, sa fie repede, important e sa fie si sa se potriveasca pe necesitatile dvs.
Fiindca de multe ori se vine la o discutie si prima data se spune cu cat imi oferiti ceva? Si eu zic – hai sa vorbim prima data. Ce vreti sa faceti? Si s-a vorbit de bani europeni, s-a vorbit de exporturile in China. Suntem de acord
ca toate se pot face si cel putin daca vorbim de proiecte europene noi avem experienta din preaderare pe agricultura si imi amintesc cu dl comisar Ciolos in 2006 chiar cum faceam un anumit periplu prin tara, ne intalneam cu agricultori si spuneam Romania o sa fie in UE din 2007, stati sa vedeti cum o sa fie si daca in fiecare zi nu accesam cati bani se pierd pentru agricultori samd.
Fara sa vreau sa complimentez ministerul de resort, dar care cel ma rog la nivel sunt si la CEC Bank si sunt si presedintele comisiei de fonduri europene a Asociatiiei Romane a Bancilor. Si atunci interactionam cu toate
autoritatile de management, noi spunem ca pe agricultura a fost o deschidere mai mare sa zicem sa intre intr-un dialog. Banii s-au cam cheltuit, adica daca ne uitam la proiecte contractate in ceea ce priveste PNDR-ul, procentul daca nu e 100%, e 99%, 101%, deci banii sunt cheltuiti, contractele sunt semnate, problema astazi se ridica cu acele, eu numarasem vreo 4.000 de proiecte care sunt aprobate in perioada 2009-2014 si care nu au inceput sa se implementeze,
adica nu au facut nici o solicitare de plata.
Si, practic, acolo este o problema si e bine de invatat din aceasta experienta, o data sa vedem ce anume s-a facut , poate altfel decat trebuia si ar trebui sa nu se repete in 2014-2020 si eu zic ca lucrurile nu sunt pierdute definitiv sa se ia acele decizii rapide si am vazut ca deja se merge in directia aceasta si care sunt proiectele care cumva pot sa fie sustinute sa nu se piarda sa se faca toate eforturile pentru ele fiindca de multe ori noi ne-am implicat si avand aceste 1.000 de unitati teritoriale, am rugat colegii din teritoriu, mai dati un telefon la toate firmele astea ca sunt sau nu clientii nostrii, vedeti ce se intampla cu ele, poate mai au o sansa sa facem ceva impreauna. Poate le trebuie acel mic sprijin ca sa porneasca si de multe ori am intalnit companii in care exista persoane decedate, multe situatii…pentru aceste lucruri inca s-ar mai putea ajunge la o concluzie si din cei care ar putea sa le faca sa coboare listele sa primeasca bani.
Vis-à-vis de ce anume ar mai trebui, ar mai trebui intr-adevar si partea de cost. Fiindca am zis prima data sa intelegem afacerea, important este si partea de cost. Si cel putin daca vorbim de PNDR aici este arhicunoscut si banca in care lucrez se numara printre bancile care au semnat cu Ministerul Agriculturii de anul trecut un anumit protocol si practic nu as folosi cuvantul asta impus, am fost de acord si noi ca banca sa sustinem proiectele de cofinantare pentru partea de PNDR in conditii bune de cost, adica maxim sa fie ROBOR la 6 luni la 4.5, fara alte comisioane si atunci pe undeva noi consideram ca este un sprijin pentru agricultori, de multe ori evident ca si banci facem si calcule si exista si o banca nationala si care iti impune anumite reguli si automat ai si niste costuri de previzioane. Dar acuma am aceptat pe acest segment sa mergem in anumite conditii tocmai fiindca simtim ca daca cineva..
BANU: Sunt bani in piata si ca trebuie sa interveniti sa vindeti cat mai mult si daca se poate cat mai ieftin.
IVAN:Si noi spunem asa sunt si alte variante de finantare si daca s-a vorbit de straini, marturisesc ca am fost in interes de serviciu, e drept ca nu recent si in China. Si m-am intalnit cu Eximbank-ul lor se numeste Sinosure, adica institutia de asigurare a creditelor de export, m-am intalnit cu banca nationala a Chinei care functioneaza ca o banca comerciala. Exista foarte mult dialog si in relatia China si in alte relatii, ca cel putin bancile romanesti si CEC se afla in mod cert printre acestea, sa stabileasca anumite parteneriate cu banci din strainatate ca intr-un final interesul sa fie al clientilor nostri, respectiv producatorii, firmele romanesti si sa poata sa acceseze proiecte in conditii mai bune.
Fiindca lichiditate exista in piata, in sistemul bancar exista lichiditate cel putin in moneda nationala este suficienta si sa gasesti acele scheme potrivite ca intr-un final sa poti sa vinzi mai convenabil clientilor. In ceea ce priveste alte posibilitati sau ce anume pe noi ca si banca poate ne impiedica sa facem si mai mult de atat, e foarte util si pentru mine astfel de dezbateri sunt foarte utile, fiindca la un moment dat imi dau seama ca anumite lucruri care poate imi lipsesc astazi apropo de cercetare, de anumite segmente sunt disponibile, important este sa ne asezam la aceeasi masa sa le accesam.
Si o sa va spun la ce ma refer, se vorbeste de exemplu de ferme, ferme de animale. La un moment dat aveam foarte multe si ma rog experienta mea in sistemul bancar e de ultimii 20 de ani, nu doar in CEC Bank si atunci am putut la un moment dat sa compar si lucrul de care m-am confruntat indiferent de banca in care am lucrat a fost sa imi dau seama ca un anumit segment, cat de mult am finantat intr-o luna 100 de producatori de lapte, daca in urmatoarea luna au venit inca 100, riscul meu s-a pus, problema domnule firmele astea arata mai bine ca primele, dar deja ma uit un pic cu mai putin interes, o fi venit toti la noi la banca, or fi mers si la alte banci si trebuie sa existe anumite statistici, este foarte util acest dialog, ca sa iti dai seama pe ansamblul tarii, pe anumite regiuni cat de multi producatori sunt, cat de multi s-au finantat. Era acel exemplu cu ciupercarii. Era o masura si apareau foarte multe ciupercarii. Vezi, nu ai imaginea de ansamblu a cat de multe sunt si intr-un final ai desfacere. Si astfel de statistici sunt utile, binevenite si cat mai multa transparenta la cat mai multa apropo de strategia de dezvoltare necesara.
BANU: D-na Ivan, spuneti-ne cand, am inteles ca faceti parte si din asociatia bancilor,in Romania veti practica ca asa cum fac multe banci ca in tara mama, adica finanteaza cu 1,2, maxim 4%, mai ales in investitii in agricultura? Cand vom ajunge acolo? Cum este cu riscul ala de tara fir-ar sa fie, cand in tara avem suficienti investitori care cred ca ar putea imprima o anumita incredere in economia romaneasca, cand vom ajunge la acel nivel de dobanzi? Sau ce ar trebui sa faca bancile sau economia?
IVAN: Romania se afla cel putin de doua saptamini intr-o pozitie, as spune eu interesanta, de ani de zile ne plangeam ca nu avem grad investitional si in final avem de la trei agentii de rating, deja eu pot sa imi permit sa spun ca cele trei sunt clasice si arhicunoscute, am primit acest grad investitional. Cu alte cuvinte, riscul de a investi in Romania este mult mai mic, daca riscul este mult mai mic aceasta se transpune dupa literatura de specialitate in costuri mai mici de finantare pentru tara respectiva.
Automat, ca sa dai imprumuturi in conditii mai bune de cost ai doua variante, 3 ca ati vorbit si de banci straine. Ai odata acele depozite pe care le atragi, preponderenta in moneda nationala si prepronderent poti sa le atragi de la persoane fizice, pentru ca persoanele juridice, si stiti mai bine decat mine, e mai greu sa ajungi sa faci asa depozite, din pacate aceasta este o sursa de finantare care inseamana lichiditate pe termen scurt, ca si maturitate media depozitelor in Romania e undeva cam la trei luni, ne situam si ai o problema inclusive de costuri cand te duci spre banca nationala si trebuie sa iti asezi cifrele si noi si sistemul bancar suntem aliniati la reglemantarile internationale care sunt pe partea de risc.
Si atunci ai o problema, daca tu ai sursa pe o luna, trei luni si dai credite pe 5 ani. Si ai varianta in care sa atragi si alti bani, ca sa atragi pe maturitati mari inseamna sa ai o banca mama si te imprumuta doar ca pana sa vii la acest grad investitional si inca lucrurile nu s-au asezat, suntem de prea putin timp, insa nu au si pentru bancile mame din strainatate, cu alte cuvinte niste costuri foarte mari sa isi tina oamenii in Romania si ai cel putin cum este CEC Bank cand actionarul majoritar, de fapt unicul actionar este statul roman ai variante sa te imprumuti de la altii care finanteaza. Si de asta cel putin si anul trecut am luat 2 imprumuturi de la Banca Mondiala de Investitii, am luat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ne pregatim de alte imprumuturi anul acesta, ceea ce inseamna atragerea de bani pentru IMM-uri, pentru agricultori, pentru cine este necesar sa fie sustinut in conditii bune de maturitate si bune de cost. Recunoastem ca ni se impune prin ce semnam sa transpunem acest cost atractiv prin care avem noi aceste imprumuturi catre dvs catre fermieri.
Si atunci rapid e important sa avem proiectele care sa se intersecteze cu ce putem noi oferi. Si aici cred ca important este dialogul, imi pare rau ca nu am reusit sa va arat si o mica prezwentare, oricum nu as fi vorbit dupa slide-uri, sunt impreuna cu colegii mei care sunt in zona de business si pe zona regional oricind si acum puteam sa raspundem la intrebari si la pauza daca sunt si oricind ne gasiti cu mare drag va asteptam la noi. Multumesc mult.
BANU: Cu siguranta d-na director Ivan va va ajuta sa obtinesti bani cat se poate de ieftini.
MIHAI PETCU: Doamna director, vreau sa va spun ca sunt in al 49 an de activitate profesionala ca medic veterinar, am toate bilanturile activitatii mele pozitive, rezultate bune la foarte bune, mai mult in vremea comunismului, am o diploma de medic veterinar la 22 de ani, dincolo de una in economie agrara si una de doctorat cum am facut de la 4.000 la 10.000 de litri de vaca, pe vaca, am analize foarte bune, sunt sanatos, vreau sa imi spuneti mie sunt membru UE de 7 ani, ce imi lipseste ca sa nu iau fonduri cu 3% pe 30 de ani? Ca sunt membru UE, la CV-ul meu ce imi lipseste?
IVAN: Deci dvs vreti sa va finantati ca si companie pentru persoana fizica? Pe 30- 40 de ani?
PETCU: Da. Am doi mostenitori santosi, destepti, are cine sa plateasca daca mor.
IVAN: Cum am spus, bancile au resurse cel putin dinspre depozite pe termen scurt, dar atrag din piata dar maturitati mai mari, din pacate maturitatile pe care Romania se poate imprumuta si cand vorbesc de Romania inseamna imprumuturile private. De exemplu, eu ca banca daca ma imprumut de la o banca din strainatate ca sa pot sa finantez proiecte de maturitati mai mari raportez la banca nationala si se raporteaza ca datorie externa privata a Romaniei. Dca ne uitam si acolo si pot sa va certific acest lucru inainte sa mergem pe site-ul bancii nationale, vedem ca maturitatile care sunt accesibile dinspre partenerii externi din Romania de a se imprumuta se duc undeva la un maxim 12-15 ani.
PETCU: Va multumesc mult, am studii economice, nu am inteles mare lucru din ce ati spus, dar vreau sa va spun doar atata – in momentul in care m-am aratat unei banci sa iau un miliard DE LEIvechi, un rahat de bani, copii mei si nevasta ca trebuiA sa fie cineva actionar au 1% si stiti ce conditii mi-a pus banca? Domne, pana dai banii astia inapoi, cei trei care au 1% sa nu ia impreuna de la nici o banca imprumut. Doamna draga, vom muri de fraieri cu tara, suntem intr-un dezastru total, faptul ca vin straini si cumpara terernuri cu 3% si noi nu suntem in stare sa cumparam pamant.
Ati vazut ce a spus dl Baciu? Vin, nu platesc impozite, pai cand a luat pamantul trebuia sa pui conditii. Iei ingrasaminte sau ierbicide de la Valcea, atata sa tineti minte de la un om de 49 de ani de agricultura si 70 de ani de varsta-exista o Sfanta Treime pe pamant- apa, aer si mancare. Amaratii astia care ignora sa stea aici, fara astia societatea moare, noi reprezentam fundatia unei case, nu sunt calculator. Am intrebat la sedinta ce eruoparlamentar ne reprezinta. Nici nu ati arat tractorul pe ecran ca sa va voteze prostii si atunci cum sa ne voteze, cine sa ne reprezinte interesele cand nimeni nu stie nimic. Sunt un roman innebunit de oftica, innebunit de parere de rau. Ati pus intrebarea cat sa fie ferma de mare. Puneti intrebarea, ma, Ministerul Sanatatii cat de mare sa fie penisul ca sa ai copii.
Acceasi logica are si la bani, poate sa aiba 10 vaci si sa fie rentabil, poate sa aiba 1.000 si sa fie rentabil, dar dam zarurile de colo- colo ca nu putem sa punem punctul pe i. Iertati-ma, am si teste
phihologice facute la zi.
Aplauze…
BANU: Intre timp ni s-a alaturat si dl. director al Romvac Company, unul dintre sprijinitorii acestei manifestari, ii multumesc foarte mult si cu siguranta o sa il rog la un moment dat sa ne spuna ceva despre ce face, pentru cine face si cat face. Da dl Lungu.
LUNGU: Am o ferma de familie, anul acesta am mers la banca la CEC Bank si am rugat sa imi deschida o linie de credit. Am facut dovada prin bilantul contabil, era negativ, am spus de ce este negativ, pentru ca am achizitionat pamant, a trebuit sa am cheltuielile mult mai mari decat de obicei, am achizitionat utilaje. Istoricul fermei mele, intreprinderii familiale din 2005 pana acum putea sa spuna foarte bine evolutia mea pozitiva, mai ales ca atat intrepreinderea familiala, cat si membrii familiei, inclusiv nepotii au contul la CEC Bank. Nu in alta parte.
Si vreau sa va mai spun atat ca Banca BNP Paribas ne-a cerut registru inventar si imediat mi-a dat un credit de 50.000 de euro numai vazand evolutia mea pozitiva. Si intrebare e de ce CEC-ul nu a vazut istoricul acesta? Multumesc.
IVAN: Imi e greu sa raspund fara sa am toate elementele, dar din ce mi-ati spus dvs era bilantul negativ, eu cel putin am toata increderea in colegii care analizeaza si stiu ca un element important in analiza este istoricul clientului, mai ales daca e un client cre lucreaza preponderant prin banca. E vorba ca si actionari care ca persoane fizice lucreaza impreuna. E un element de intrebare, dar din pacate nu am toate elementele cunoscute, trebuie sa discutam ulterior sa vedem despre ce e vorba.
BANU:Inca o intrebare ptr dna Ivan.
VICTOR CHIVU: Sunt Victor Chivu sunt un taran autentic cu buletin de Bucuresti de vreo 40 de ani de zile, dar tot un taran am ramas. Si am o investitite de vreo 5 milioane de euro in comuna Campesti, judetul Teleorman. Vreao 2.500 de hectare pamant, vreo 25 de ani i-am pacalit bine pe tarani pentru ca le-am dat cate le-am promis din cauza asta au facut cu mine contracte. Cand m-am dus acum vreo cativa ani de zile sa iau un imprumut de la banci cu ordinul 102 al ministrului, ultimii beneficiarost eu si dr, Franc, a semnat in ultima zi a anului, am fost pe la diferite banci. Sa nu le dau nume sau pot. Am fost la BCR si zice Dl Chivu, 100% sa puneti ches pe lateral. Ba, zic sunteti nebuni la cap?! Ma duc la Banca Carpatica si la CEC si intre timp mi-au spus de la Banca Carpatica ca li s-au terminat banii, de la CEC de la mine din Teleorman imi spune doamna dl Chivu, duceti-va la alta banca ca s-ar putea sa se termine banii.
BANU: Dl Chivu, intrebarea pentru dna Ivan.
CHIVU: Cum fac bancile? Ma scuzati, dar dupa mine asa bancile sunt cei mai mari camatari cu acte in regula…ma scuzati …pentru ca ma duc acolo la banca la BRD, pun 127.000 de euro cash colateral jumatate din bani, zice nu e de ajuns, mai pun un apartament din Decebal de aici de 138.000 de euro si zice ca nu e bine…ce mai vreti sa pun? Pai ..pun de la ferma cu expertul lor 1.183.000 de euro o parte din ferma, cam 60% din ferma de vaci. Cand il dau la directorul ala nou, unde esti ma? Pai zice m-au zapacit astia m-au dus la Aliance Tiriac am facut full casco la vaci si am cedat retineti full casco la vaci si am cedat polita de asigurare la BRD. 1.740.000 de euro socoteala mea, ma credeti acuma ceea ce am spus mai devreme ca …acum ma caznesc sa mai iau de un million, 1.200.000 de euro de undeva si zice nu mai aveti niste proprietati prin Bucuresti? Acuma stau la ferma, toate proprietatile care le am sunt la ferma. Vreti sa va dau va dau chestiile aste a sa vedeti, firma merge bine, sunt pe profit.
Eu consider ca bancile nu prea au chef sau daca se pun asa de vreo 500% sa puna acolo, dar ce sa pun,
organele? Ca unele dintre organe mi le-am lasat la revolutie si cand vad acuma ca in Romania s-au dus toate, ca le-au luat toti si isi bat joc de noi as vrea, domnule Petcu haide mai sa plecam in China sau in Congo cum ii ziceau lui Nastase in 2004.
IVAN:Eu pot sa va raspund asa, si am toata intelegerea si imi dau seama ce ati prezentat dvs, pe de alta parte pot sa va spun ca in ceea ce priveste proiectele cu fonduri europene, pentru ca inteleg ca a fost un proiect pe partea de fonduri europene, am facut cel putin in istoricul CEC peste 21.000 de proiecte ca numar cofinantate pe partea de fonduri europene, si in ceea ce priveste agricultura cat la suta din aceste proiecte sunt in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, undeva cam la vreo 40%, deci ce va spuneam ca daca am lucrat pe ceva foarte mult am lucrat pe agricultura, desi sunt foarte multe cazuri de succes. Mi-e foarte greu acuma in cadrul in care ne aflam sa intru in analiza proiectului, haideti sa vedem de acum incolo ce se poate face si sa discutam pe concret.
Va raspund la datele pe care mi le-ati furnizat, pe partea de fonduri europene cerem garantii mai putine cat la restul proiectelor de investitii, garantiile ajung pana la 105 %, lucram cu fondul de garantare si d-na Toncea daca ar fi fost aici prezenta sigur, va spunea ca suntem primul client al fondului de garantare a creditului rural si in completare putem sa venim cu acel mix de garantii care sa se potriveasca.
FRANC: Ca si o solutie la acest credit de finantare, la un moment dat in urma cu un an jumate, doi ani de zile stiu ca a fost tot o incercare a Ministerului Agriculturii de a reglementa aceasta implicare a sectorului bancar in investitii in agricultura. Cand ne gandim numai la faptul ca pe platile directe prin bancile comerciale din Romania s-au comisionat 11 miliarde in actualul PNDR, trebuie sa gasim sistemul prin care asa cum a vrut Ministerul Agriculturii bancile care mai vor sa deruleze prin conturile lor acesti bani europeni minim 60% sa ii finanteze in pilonul II in dezvoltare in investitii in risc, pentru ca ei lucreaza pe bani siguri de la UE pe care ii comisioneaza numai de la fermieri, iar cand vine vorba de investitii si sustinerea acestor investitii din punct de vedere bancar uite, se trag toate deoparte.
Si uitati-va ca absolut toate bancile din Romania umbla cu japca dupa fermier sa isi deschida conturi la ei. Si noi asociatiile avem o deficienta mare aici ca nu ii dirijam pe colegii nostri, daca am avea politica Ministerului Agriculturii doar aceste banci sunt acreditate de minister sa se plateasca subventiile APIA sa vedeti ca se reglementeaza situatia in sistemul investitional.
BANU: Sa inteleg ca bancile agreaza idea.
IVAN: Pe acest lucru s-a semnat anul trecut si ministerul a emis ordinul 730/2013 care practic reglementeaza bancile care pot da acele credite si cele care dau credite de investitie de PNDr. A fost o dezbatere lunga.
BANU: Multumesc, avem investitii cu bune si rele, trecem la vaca de carne acum ca alternativa la cea de lapte, la bovine pentru carne. Dl director Neata este unul din promotori, aici se afla si dl Brudala presedintele Asociatiei Angst asa cum ii ziceti dvs, nu ma pricep, dar e important ca va ocupati de acest domeniu si nu este deloc rau, va rog politici in domeniu si v-as ruga ceva referire pentru ca sunteti director general adjunct al unei directii care se ocupa de acest domeniu si de lapte si de carne si sa faceti cateva precizari clare vis-a-vis de acest lucru si in acelasi timp v-as ruga daca mai sunt intrebari sa interveniti, nu e problema.
GHEORGHE NEATA, DIRECTOR MADR:In primul rand, as vrea sa va salut pe toti cei prezenti si sincer sa fiu ma asteptam sa fie sala plina pentru ca este o tema destul de importanta chiar daca titlul deranjeaza putin pentru ca am impresia ca s-a luat in calcul numai dinamica de crestere sau descrestere a efectivelor, nu si a productiei. Deci ar trebui putin analizat acest aspect. Dar trecem peste asta, de asta suntem pusi acolo ca sa suportam.
BANU:Luati in contextul asta al titlului acesta in ceea ce ar fi trebuit sau nivelul la care ar fi trebuit sa fim, in ideea ca avem piete la care putem sa ne ducem.
NEATA: Ok. Am sa fac un scurt istoric al zootehniei romanesti pentru ca pot sa va spun ca daca Petcu spunea ca are 49 de ani de meserie de vacarie, eu am vreo 42 de ani de cand gestionez acest sector si pot sa va spun ca am crescut o data cu sistemul de dinainte de 1989 cand aU crescut si productiile zootehnice si am descrescut o data cu sistemul de dupa 89 incoace. Aveam 7 milioane si jumatate de bovine, din care 3 milioane de vaci matca realizam in 1987- 3 miliarde de litri de lapte, retineti 3 miliarde de litri de lapte cu o productie medie de 2000-2300 de litri de lapte de vaca pe cap de vita furajata. Avem 1.400.000 de vaci din totalul de 2.200.000 de bovine si realizam 1.300.000 de litri de lapte daca scoatem si laptele de la negru. Faceti dvs diferenta din ce a fost inainte si ce a fost acum. Trebuie trasa o concluzie clara, au scazut efectivele, dar s-au triplet, s-au marit de 4 ori productiile. Nu luam productiile globale la nivel de Romania pentru ca sunt 3.500tri li. Dar ganditi-va ca avem sectoare de productie a laptelui de vaca care realizeaza un procent de 70 la suta lapte pentru consumul din Romania.
Sunt ferme care produc peste 7.000 de litri de lapte competitive oricind cu fermele din UE, deci aici trebuie sa venim sa vedem.Sigur ca in 1978, 1985 Romania a fost principalul exportator pentru carne de bovina in Orientul Mijlociu, retineti principalul exportator, exportam 3.200.000 de taurasi ingrasati pe an. Cam efectivul actual sau mai mare cu ceva decat efectivul actual al Romaniei. Acum aici este problema, pentru ca nu mai realizam necesarul de bovine de carne pentru Romania. Acesta este semnalul dramatic al scaderii efectivelor, nu productia de lapte care poate sa fie compensata, daca vreti va fac un calcul sumar. Se mulg in Romania aproximativ 5 milioane de oi, 1.400.000 de capre si produc 3.000.000 de litri pe zi. Nu ar fi asta o alternativa la laptele de vaca? Pentru consumul de branzeturi si alte preparate din lapte? Deci trebuie sa gandim politicile in asa fel incat sa satisfacem
toate sectoarele.
Singurul sector care a scazut intr-adevar este sectorul de crestere a porcilor si asta datorita marilor fermieri care pentru usurinta lucrurilor au preferat importurile de suine pentru ingrasat si livrare imediat in piata. Nimeni nu a gandit in 1995 sa zicem 2000 sa construiasca fermele moderne de reproducere de porci. In 2003 am avut o incercare de crestere a sectorului de scroafe in Romania, proiectul a fost blocat datorita tocmai cererii majore a crescatorilor de porci ca sa faca importul de grasune. UE a redus numarul de scroafe cu 500.000, s-a dublat, s-a triplat pretul pe grasuni si acum suntem intr-un deficit de carne de porc pentru Romania. Sa nu mai vorbim de pietele de export pentru ca sunt..
BANU: Dar efectivele de bovine?
NEATA: Efectivele de bovine sunt in crestere, au un trend de crestere cam cu 50.000 de capete pe an si am sa va explic de ce. Si aici este rolul nu al statului, cat al asociatiilor de crescatori sa isi organizeze reproducerea la nivelul efectivelor. Este un exod nemaipomeNit de vitei de lapte din zona Ardealului catre Italia, Croatia, Grecia, vitei de 100 de kg indiferent de sex, mascul femela pleaca afara.Cine poAte sa blocheze acest export? Vin samsarii ii ia, comertul este liber si pleaca. Ganditi-va ca din 500.000 de vitei care pleaca afara, 250.000 sunt vitele, care daca ar ramine in Romania ar mari de 2-3-4 ori ritmul de crestere al efectivelor. Deci suntem intr-un pericol major pe aceasta cale.
BANU:Care sunt politicile dvs?
NEATA: Politicile sunt urmatoarele: productia de lapte de vaca a Romaniei necesara pentru
consumul intern se poate realiza cu 500.000 de vaci de lapte specializate, faceti calculul ca o productie de lapte mai mica de 6.000 de litri pe lactatie pe ferma pe vaca nu este rentabila, deci 500.000 de vaci a 3-4 miliarde de litri de lapte, care lapte de vaca e super necesar pentru prelucrare, restul dirijat tot efectivul care se afla in ferme mici de sub 20 de capete, retineti sub 20 de capete sa poata sa fie reconvertite pe productia de carne. Asta ar fi o data, a doua oara am stabilit foarte clar pentru ca vitelul de carne la modul cum este subventionat la ora actual este impus crescatorului pentru a primi subventia sa mentina o perioada de 7 luni de zile in crescatorie, deci 7 luni de zile pana la intarcarea lui, timp in care realizeaza o greutate de 270-300 de kg, ori daca livrezi un tauras sau o vitica chiar la 300 de kg nu e totuna cu cea livrata la 100 kg, deci avantajul este triplu pentru crescatorul de vaci.
BANU: Dl director, dar nu este suficient sa facem totul numai pentru cresterea productiei si pentru a ne asigura autoconsumul, putem creste peste 3.000 de hectolitri de lapte cat am avut cota de lapte. Sunt altii care produc mult mai important, cat ar trebui sa producem ca sa putem fi competitivi pe piata, nu numai a Romaniei.
NEATA: Sa il intrebam pe Nicusor Serban care e in sala si care e competitiv cu orice ferma din Europa cu cat produce litru de lapte loco ferma?
BANU: Dar Nicusor Serban a facut investitie serioasa acolo.
NEATA: Atunci, haideti ca sa discutAm etnic. Deci, daca a facut investitie inseamna ca toti banii pe care i-a primit din momentul in care s-au alocat subventiile i-a bagat in ferma, a dezvoltat ferma si acum asteapta profitul, deci asta ar trebui sa fie educatia fermierului, in primul rand, in al doilea rand, sigur ca mai avem si noi multe de facut, pentru ca la ora actuala ca sa accesam fondurile europene trebuie sa mergem cu anumite masuri
ocolitoare productiilor directe, deci Romania e singura tara din Europa care da productie decuplata la vaca de lapte.
Deci daca am structura productiile pe carne si pe lapte ar fi cu totul si cu totul altceva, sunt chestiuni care
trebuie intelese pentru ca pana ajungem la un nivel de productie suficient, satisfacator pentru noi si pentru a exporta pe diverse tari terte sau ale UE mai sunt cativa pasi de facut. Si as vrea sa intru putin in vaca de carne. In primul rand, de ce recomand cu atata pasiune vaca de carne, lasati oportunitatile de crestere acuma, nu exista specii in lumea asta a consumului de masa verde pe pasune decat vaca si oaia.
Daca amplificam faptul ca vaca de lapte se creste cu tehnologii, cu productii de furaje deosebite, cu investitii deosebite asa cum ati specificat nu ramane decat solutia majora: folosirea pajistilor prin pasunatul vacii de carne. Oportunitatile de export, am pus si eu acolo piata Chinei si alte piete terte, sigur nu o sa se supere dl. Baciu pe mine ca am pus piata Chinei pentru ca eu nu vreau sa ma joc cu chinezarii.
Dar va spun ca e mai benefic exportul de carne in China decat exportul de lapte. Deci nu o sa putem satisface niciodata nevoile de consum de lapte pentru populatia Chinei cum am putea sa o facem cu productia de carne. Si dupa calculele pe care le-am facut disponibilul de carne de bovina pe care l-ar putea produce Romania este de vreo 330.000 de tone. Deficitul UE este de 50.000, deci am putea asigura mai mult de jumatate din consumul de carne al Europei.
Piata carnii este dictata oarecum si de aparitia acestui termen pe care il include UE in controalele pe care el fac asupra noastra privind consumul de lapte conform sau neconform. Deci automat toate efectivele care produc lapte neconform din punctul meu de vedere si pe care il sustin e ca ar trebui sa treaca urgent in reconversie pentru productia de carne.
Avem populatie de vaci in tara – baltata romaneasca si bruna nu mai amintesc de holstein, pentru ca e specializata pentru lapte, care se preteaza fantastic la incrucisari la rasele de carne specializate pe care cine il intelege isi poate da seama ca poate sa mareasca procentul de carne in carcasa cu peste 25 %. Peste 25% fenomen heterozis matern pe care il transmite vaca din insamantare cu rasele de animal de carne.
Sigur ca avem si unitati de producere a materialului seminal, e dl. Siceanu aici, mai sunt si altii care produc material seminal suficient de mult si de bun pentru insamintarea artificiala a vacilor in directia producerii de carne. De asemenea, fatarile din pasune, pentru ca, sa stiti, ca am vazut foarte multe tari specializate in directia producerii de carne. Majoritatea fatarilor se produc in pasune si exploatarea se face in pasune, investitiile sunt minore, deci este o oportunitate majora cresterea acestor efective.
Punctele slabe –desigur ca traditia de consumator de carne a poporului roman este slaba la carne de vita ma refer, aici ar fi rolul educatiei pentru ca pe langa faptul ca e din abundenta este si foarte sanatoasa comparativ cu alte specii nu fac pentru reclama.
Lipsa efectivelor suficient de mari pentru abatorizare si aici descresterile care sunt in interesul firmelor de abatorizare pentru preluarea lor. De asemenea, sa ii raspund si d-lui Lungu, acum existenta acesti tauri din rasele neameliorate care fac monta natruala in pasuni, care sunt dezastru pentru zootehnia romaneasca. Aici trebuie sa gasim d-le Lungu solutia, eu am cautat-o 20 de ani, am apelat si la colegii mei medicii veterinari sa autorizeze taurii cand ies in pasune din punct de vedere sanitar veterinar si al reproducerii, nu s-a reusit, nu stiu de ce.
Daca eliminam acesti tauri ori se indreapta catre insamintarea artificiala care e benefica din toate punctele de vedere pentru ameliorare, ori dispar ca si efective din zonele respective si bineinteles vacile care sunt de forma in fermele de lapte pot sa fie insamintate cu material din rase de carne si pot sa produca vitelusi. Ca si animalele tinere din aceasta populatie. Cam astea sunt.
Ce a facut statul roman pentru a incuraja aceste activitati? A creat lucrari de prasila din rase pure pentru crearea taurasilor disponibili pentru montea naturala in pasuni, a sprijinit centrele de insamintari aritificiale pentru cresterea taurilor din rase de carne. A introdus in PNDR masurile de ferme mici si mijlocii de crestere cu punctaj maxim pentru vaca de carne si, daca ne referim la subventii, s-au dat 10 euro pe cap in zona defavorizata pana la 350 de euro pe cap si daca mai punem si 100 de euro la hectar pentru pasune faceti socoteala cat a fost de sustinut si cat va fi de sustinut in continuare acest program pentru crestere a vacilor de carne.
Am mai facut un pas in directia ameliorarii genetice – incepand din 2012 a deschis registrul de rasa pentu rasele de carne si masuri stricte pentru evaluarea genetica in acest sens. Iacata, sunt citeva din masurile facute in aceasta directie, si cred ca sunt deocamdata suficiente ramanind ca, dupa ce avem productie suficienta, sa organizam piata pentru preluarea taurasilor.
Sigur ca istoria e mai lunga sunt prezentari de rase, am sa ma opresc aici, dar va fac o recomandare – nu exista zona in Romania care sa semene una cu cealalta, asa nu exista rase de carne care sa se preteze la o anumita zona sau la alta. As recomanda pentru zonele de campie rasele grele (…) si as recomnda pentru zonele colinare de deal si de munte celebra rasa Angus care pentru Romania e benefica din toate punctele de vedere. Am o afirmatie pe care v-o spun si dvs. – este oaia turcana a raselor de carne; va multumesc.
BANU – multumesc si eu…
LUNGU –o intrebare- d-lui Neata- mereu se aude de potentialul agricol al Romaniei. N-am auzit vreodata ca directorii adjuncti, n-am auzit la ministerul agriculturii discutia despre potentialul zootehnic al Romaniei. Multumesc…
BANU -da, intre timp ni s-a alaturat si dl. secretar de stat Tamas Nagy.
NEATA – dl. Lungu, potentialul agricol al Romaniei dupa umila mea stiinta de carte include si potentialul zootehnic, deci e foarte clar nu se face nici o excludere a potentialului zootehnic din total agricultura, aa ca nu este la peste 50 % din valoarea productiei agricole este cu totul alta intrebare.
Deci aici este problema. Ar fi trebuit ca sa o luam cu un pas inainte sa aducem productia zootehnica ca integrator final al productiei vegetale la peste 50 la suta din valaorea productiei agricole. Asta va inteleg, durerea si cred ca mai avem ceva pasi de facut ca sa putem sa aducem productia zootehnica la 50 % din valaorea productiei agricole, cel putin.
BANU – Multumesc. dl secretar de stat nu ati ascultat foarte mutle lucruri din ceea ce s-a spus aici, dar cred ca stapiniti atat de bine sectorul incat puteti spune destul de multe lucruri, eu as spune incurajatoare pentru sector.
TAMAS NAGY, secretar de stat MADR– va multumesc in primul rand pentru invitatie si imi cer scuze ca am intarziat pentru ca am fost la Guvern. Cu multi dintre dvs. ne cunoastem si am avut intrevederi in periaoda de cand sunt secretar de stat. Sa stiti ca am fost deschis si incurajez mai ales acest sector mai ales ca a intrat in coordonarea mea, sectorul zootehnic si am avut o afirmatie – se poate performa cu conditia sa fim si noi la randul nostru performanti, sa utilizam genetica de calitate, utilizand genetica de calitate vom deveni competitivi si dl. Nicusor Serban si dl. Petcu sunt in sala si am avut o conferinta la Agentia de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie la care multi dintre dvs. ati participat si acolo am afirmat ca, in primul rand, trebuie sa performam. Si v-ati referit strict la sectorul de bovine. Da, intradevar, avem 1.078.000 de vaci depuse la subventie, 1.080.000 de vaci efectiv la o productie de 4.200 de litri, 3.500 in gospodaria populatiei. Intr-adevar sunt ferme astazi in Romania care au un potential de peste 10.000 de litri pe lactatie. Puteti sa faceti un calcul economic, puteti sa vedeti schema de subventie ce s-a modificat pentru vaca de lapte …
BANU – Asta pentru ca s-a lucrat foarte mutl pe ameliorare, pe selectie si ma intreb si va intreb cam in cat timp se va ajunge sa avem in Roamnia sa avem mari centre gen Tg. Mures cu performantele pe care le-au obtinut si le au acolo, sa avem cat mai multe, sa avem potential de productie in zootehnie.
TAMAS NAGY – masura care s-a luat in anul 2013 privind obligativitatea fermelor de peste 20 de capete sa se adere la un program de ameliorare – tocmai asta a fost ideea ca acele ferme de peste 20 de capete care trebuie sa produca efectiv pentru piata pentru consum si nu numai pentru autoconsum ci si pentru piata, sa fie obligati sa se inscrie in aceste programe daca vor sa accede la bani nationali, ca e vorba numai de bugetul national acolo sa adere la un program care este mina fermierilor nu este mana ministerului agriculturii.
BANU – poate prin politicile dvs sa faca ceva fermierii.
TAMAS NAGY – pai asta este una din politici. Vreti bani de la bugetul national, trebuie sa va inscrieti in program, unul care este gestionat de fermieri care este creionat de fermieri in care regulile de joc sunt stabilite de fermeiri, asta este Programul National de Ameliorare. Este o strategie a fermierilor la care trebuie sa adere toti si acolo se stabilesc conditiile minime de genetica ce se utilizeaza, stabilesc conditiile minime de exploatare, de fapt da un trend pentru dezvoltare. Normal ca stiti foarte bine ca, in genetica, rezultatele nu apar intr-un an pe altul, inseamna interval de generatii de la o productie medie de 4.500 sa ajungem la o productie de 7.000-8.000 de litri, cum este la nivel european, ne trebuie un pic de timp, dar asta am inceput in 2012 si abea in 2013 am ajuns in faza in care aceste politici am facut lega din ce in ce mai mult. Normal. Stiti faoarte bine – citeodata banii sunt putini, dar in schema modificata pe vaca de lapte pentru ca dl. Neata a vorbit mai mult pe vaca de carne.
Vaca de lapte – acel ajutor pe care s-a facut decuplare de productie carne-lapte si acel 20 de euro pe tona de lapte pentru un fermeir care este performant aduce plus valaore in ferma. Puteti intreba fermierii aici in sala care au productii de 8.000-9.000 de litri de lapte pe cap de vaca, faceti un calcul cu 8×2, 20 de euro 160 de euro plus ajutorul national de 453 de lei pe cap de vaca inca 100 de euro e vorba de 300 de euro pe care anul asta fermierii i-au incasat, deci de fapt se face o dreptate.
Da, intradevar, sunt doua strategii, una pe carne cum a spus si dl. dir. gen Neata si una pe lapte, deci in 2015 -2020. Acum, pana in august, trebuie sa notificam plafoanele pe art. 68 si urmeaza sa rediscutam modificarea HG 207 care va continua acest program national de ameliorare adica sustinerea statului financiar a programului care este in mina fermierilor pana in 2020, iar acolo vom aduce alte modificari. Deja am discutat cu conducatorii cartilor de rasa, cu fermeiri cu asociatii.
Adica banii de al minister vor merge direct la organizatia care conduce cartea de rasa, el isi va plati de acolo specialistii pentru apreciarea fenotipica, el de acolo isi va plati institutele de cercetare sau cei care vor fi implicati in estimare a valorii de amelioare. El, la randul lui, va deconta serviciile de control oficial al asociatiilor sau organizatiilor judetene implicate adica este de fapt o descentralizare totala la asociatie in care fermierii sa isi stabileasca strategia primesc banii si in functie de banii pe care ii primesc sa isi stabileasca indicatorii exact asa sa va imaginati cum este actiunea locala prin programul lider.
Fiecare comunitate isi stabileste strategia pe baza careia isi primeste banii, asa este si programul de ameliorare.
In programul de amelioare statul nu se implica, fermierii sunt cei care stabilesc ce taur utilizeaza, conditii mimine, conditiile de aclimatizare a acelor efective, conditiile de exploatare, conditiile de comercializare, toate astea sunt in mina lor. Deci noi nu am avut deschidere, am inteles acest mesaj tocmai de aceea am militat ca acest program din 2015 pana in 2020 sa se continue sa gasim resursele si resurse in plus strict pentru cartea de rasa, pentru ca aceasta cu 20 de lei pe cap de vaca intr-adevar e dificil mai ales ca, daca punem si estimarea valorii si aprecierea fenotipica, deci el trebuie sa devina un for puternic care sa gestioneze, de fapt, directia raselor. Ma refer strict la baltata care e preponderent in Transilvania si la Holstein care se regaseste si in Transilvania, Banat si in partea sudica.
BANU – important este ca fermierii sa isi consolideze, sa spun asa, in forme asociative incat sa poata conduce profesional aceasta activitate.
TAMAS – pe noul PAC important este ferma de familie programul pentru micii fermeiri, cele 20 de capete care au fost stabilite ca target pe art. 68 aanlizam si strategia pe vaca de lapte in zona devaforizata ca sa legam, sa incercam sa armonizam aceste cifre sa fie un sistem unitar si privind biorcratizarea descarcarii acestor scheme, anul acesta am incercat sa unificam aceasta sesiune, tocmai de acceea sa se impantaneasca pe anii 2015-2020 ca fiecare fermeir roman sa stea ca pentru zootehnie sesiunea de depunere va incepe in luna februarie si se va termina in luna martie si sa nu mai jucam cu sesiuni de primavara, de toamna, de vara, deci omul sa stie foarte clar ca februarie va merge la agentia de plata, merge cu urmatoarele documente si documentele astea sa le simplificam, sa nu mai cerem xeroxuri si asta se va intampla din 2015. Si pe zootehnie pe anul 2015 deja lucram in cadrul directiei general de politici la o masura de descarare on-line. Sunt fermieri mari care deja ani la rand au depus nu mai e interes sa mearga la APIA exact ca la vegetal face descarcare online.
BANU – multumesc. Cu siguranta va trebui sa mai interveniti, poate intrebari. Nu vreau sa trecem peste vaca de carne ca alternativa la vaca de lapte cum spuneam si cum sustinea dl. Neata. Este aici si dl. Budrala, presedintele asociatiei de specialitate va rog, dar v-as ruga cat se poate de concis …
BANU – sa vorbit de investitii. Dl Nicolae Popa as vrea sa faceti referire la masurile pentru perioada 2014-2020, masurile care pot fi accesate pe zona asta in mod deosebit.
POPA – (…) ca nu au respectat distanta de 500 de metri de la ultima locuinta, sa fie desfiintate sa li se retraga autorizatia de functionare, sa li se interzica valorificarea productiei, efectiv sa fie sterse de pe fata paamntului. Vreau sa va spun ca erau circa 90 % din ferme daca nu chiar 95% din ferme in aceasta situatie. Si vreau sa va spun dl. Petcu ca atunci s-a nascut aceasta lege 204 /2008 care a fost adopatata de Parlament, promulgata de presedintele Romaniei si a intrat in vigoare si am salvat de la taiere, am putea spune, o parte din sectorul zootehnic si ma bucur ca am avut si eu o mica contributie alaturi de ceilalti care au luptat eptnru treaba aceasta.
Acum, revenind la problema noastra, de fonduri europene sigur eram aici criticati de dl. Baciu, faptul ca poate unele sume nu au fost redirectionate unde trebuie si cum trebuie in asa fel incat sa producem plus valoare, modernizare, achizitii de utilaje moderne. Sigur, noi am incercat sa rezolvam aceasta problema in programul 2014-2020. Daca in programul 2007-2013 am avut 24 de masuri de finantare, de data aceasta in programul 2014-2020 avem 11 masuri de finantare. Si o mare parte alocati de UE au fost destinati catre aceste investitii care produc plus valoare in fermele zootehnice si, binenteles, in fermele vegetale.
La creionarea si la elaborarea strategiei PNDR vreau sa va informez ca orice articol, orice cifra si orice fraza din acest program s-a discutat cu reprezentantii federatiilor, asociatiilor de producatori a fermierilor a tuturor agricultorilor care au vrut sa participle la aceste dezbateri.
Nu am trecut in Programul National de Dezvoltare Rurala alte date si alte cifre decat cele care au fost supuse la vot in acea comisie de monitorizare si acel colectiv pe care noi l-am chemat sau am inisitat sa vina de fiecare data la discutie. Nu poate sa spuna dl. Baciu sau dl. Frinc ca nu au fost prezenti. Au fost si chiar au avut abordari pertinente si foarte bune care a dus la imbunatatirea PNDR 2014-2020.
Vreau sa fac o scurta prezentare a masurilor pe care noi le-am avut in vedere atunci cand vorbim de modernizarea exploatatiilor agricole. Stiti foarte bine ca noi am lansat prima masura in aceasta primavara in 20 mai, sigur aici dl. ministru Constantin a avut un rol deosebit de important si anume desi programul PNDR 2014-2020 nu este aprobat de UE, iata ca s-a obtinut aceasta dispensa sa dam drumul la primele masuri din programul 2014-2020.
Este vorba de masura 121 –dezvoltarea si modernizarea exploatatiilor agricole unde am avut in vederre si vom avea in vedere si la celelalte masuri si la celelalte sesiuni care se vor deschide pe parcursul celor 7 ani de zile sa echilibram sumele intre vegetal si zootehnie in asa fel incat sa nu fie nici un fel de suparare si dovada cand am lansat masurile din cele 150 de milioane de euro care s-au alocat pentru aceasta sesiune 50 % ptr vegetal si 50 % pt. zootehnie in asa fel incat sa fie o echitate in toata treaba aceasta. De asemeni, pentru perioada aceasta, sigur partial ar avea dreptate si dl. Baciu si dl. Franc, vreau sa va spun ca pentru masura 121 – modernizarea si dezvoltarea exploatatiilor agricole noi am alocat din fondurile ministerului suma de un milliard o suta de mii de de milioane.
Din acesti bani circa 400 de milioane vor fi destinati numai pentru sectorul zootehnic si vom avea in vedere ca aceasta suma sa ajunga cu siguranta acolo unde e nevoie. De asemeni, pe masura 123 –procesarea produselor agricole, stiti foarte bine ca din cele 570 de milioane eu sunt convins ca peste 350 de milioane vor merge in zootehnie- pentru fabrici de lapte, abatoare si alte posibilitati de investitii destinate repocesarii productiei zootehnice. De asemeni, sigur se critica aici trimiterea unor sume spre fermele mici, spre fermele familiale prin instalarea tinerilor fermieri. Domnilor, acest program de dezvoltare rurala nu…
BANU – pentru instalarea tinerilor fermieri nu se face nici o trimitere negativa, e chiar incurajat acest lucru, poate pentru alte directii pe care le mai au banii.
POPA -Da. Eu vreau sa va spun ca aceasta constructie nu depinde numai de noi. Sunt niste recomandari sint niste limite impuse de UE; de pilda in acest program avem si finantarea infrastructurii ruralede un miliard si o suta de milioane care e data de UE pentru alimentari cu apa, canalizari si drumuri in mediul rural. De asemenea, tot la recomandarea UE ca e un program din acesta foarte vast dezvoltat la nivelul comisiei europene si anume ca trebuie sa sprijinim fermele mici si fermierii mici. Vorbeam aici de fermele familiale, de fermele mici sigur ca nu au alocare destul de mare de milioane de sute de milioane sau de miliarde de euro. Sunt sume mai mici dar va rog sa va ganditi la urmatorul fapt ca noi in arealul acesta al Romaniei avem si zona montana, avem si zona de deal unde fermele sunt mici cu suprafete foarte mici si pe aceia trebuie sa ii sprijinim si pe aceia trebuie sa ii ajutam ca sa se consolideze si sa devina si ei performanti sa produca si pentru piata.
Deci, cu alte cuvinte, am incercat sa echilibram aceste sume si sa le trimitem acolo unde e nevoie. Acum stiu ca au fost nemultumiri in partea de program PNDR 2007-2013, cunosc toate reprosurile toate criticile unele sunt justificate, altele nu, dar am invatat din ceea ce nu a mers din ceea ce am gresit in program 2007-2013 si am incercat sa inbunatatim programul 2014-2020 in asa fel incat el sa fie aplicabil si pliat pe realitatile si problemele beneficiarilor si vreau sa va spun ca am inceput cu simplificarea documentatiei. Stiti foarte bine ca, incepand din aceasta primavara, depunerea de proiecte pe masura 121 se depune online, deci fermierul nu trebuie sa mai mearga la oficiile judetene sau la centrele regionale, nu trebuie sa mai piarda timp, nervi si timp fizic ca sa depuna. Am facut o strategie de depunere sub forma automata a acestor proiecte, lumea este foarte interesata.
Vreau sa va spun ca daca pe masurile 2007-2013 proiectele se depuneau spre sfarsitul perioadei si sesiunii respective; de data aceasta, inca de la inceput, lumea a luat in serios si avem peste 700 de conturi deschise de la fermieri, avem peste 150 de documente care au fost scanate, incarcate si trimise la oficiile judetene, se lucreaza la ele si noi speram ca sa ne incadram in timpul necesar si pentru ca vorbeam de simplificare acesta este primul pas care l-am avut in vedere. Sigur ca poate ma veti intreba toate etapele online? Nu! Pentru ca nu am avut timpul necesar la dispozitie, lucram in continuare.
Acum se face online pentru conformitate, pentru eligibilitate si evaluare urmand ca partea de contractare, achizitii, plati sa se faca in mod clasic, asa cum a fsot si pana acum. De asemenea o alta noutate foarte importanta pentru beneficiari – anul acesta am creat o baza de date cu preturi de referinta pe toate utilajele care sunt necesare agriculturii romanesti si zootehniei Romaniei si vreau sa va spun ca prin creaarea acestei baze de date noi o sa stabilim niste preturi maxime si ofertantii, producatorii de masini si utilaje care se incadreaza in aceste preturi vor putea sa liciteze si sa ofere utilajele respective fara sa mai facem acea procedura greoaie de achizitii cu trei oferte, sa nu fie incompatibili, sa nu fie suspiciuni ca s-au trucat samd… deci cu alte cuvinte simplificam toata aceasta actiune pentru beneficiarii privati.
Pentru beneficairii publici ramane in continuare Ordonanta 34/2006 cu cele trei oferte pentru ca asta este legea si trebuie sa o modificam. De asemeni, perioada de evaluare au fost nemultumiti oamenii pe buna dreptate in programul 2007-2013 ca ne-am dus cu evaluarea pana la un an si jumatate si beneficiarii nemultumiti de faptul ca ei trebuiau sa isi termine executia cat mai repede a investitiei pentru angajeazera la banca credite, aveau si garantii care expirau termenele si iata ca si noi i-am trimis in aceasta zona periculoasa. Si ca sa nu se mai repete istoria de data aceasta am convenit cu conducerea ministerului cu noi am convenit sa facem sesiune deschisa tot timpul anului cu rapoarte de selectie lunare in asa fel incat sa nu mai prelungim la nesfarsit aceasta perioada de evaluare si noi consideram ca periaoda de evaluare sa se realizeze in cel mult 3-4 luni de zile. Si in felul acesta am intra in normalitate si toata lumea ar fi multumita din punctual acesta de vedere.
BANU – dl. director, bani sunt, intentii de asemenea, cred ca ar mai trebui umblat si la flexibilitatea oamenilor din teritoriu pentru ca acolo se intarzie foarte mult si se poarta atat de mult fermierii pe la usile agentiilor, incat iti vine sa arunci cu dosarele alea cum spunea la un moment dat dl. BAciu ca e mai dregraba mai al naibii decat o teza de doctorat si mai trebuie sa treaca de nu stiu cate ori pe la usile lor. Aici ar trebui sa faceti dvs. ordine.
POPA -aveti dreptate, aceasta intentie a noastra si realizabila de altiminteri de depunere online, tocamai asta cautam – ca beneficiarul sa intre cat mai rar in contact cu rerpezentatnii autoritatii pentru ca avem si noi 1.600 de experti, de specialisti. Va dati seama ca o familie cu 4 copii tot se mai cearta intre ei dar`mite 1.600. in orice caz de cand am venit la agentie cu echipa pe care o avem acum si conducerea ministerului ne sustine foarte mult, am cerut insistent la toate intalnirile si videoconferintele noastre ca oamenii nostri sa isi schimbe conduita, deci sa considere beneficiarul un colaborator, un prieten, un om de echipa care sa faca parte din echipa noastra pentru ca scopul comun este in mod categoric absortia de fonduri europene si sa cheltuim toti banii de la UE si sa nu cumva sa avem restante asa cum se intampla pe la alte agentii unde nu se reuseste.
BANU – bine ar fi ca toti oamenii din teritoriu sa gandeasca cum ganditi dvs…
POPA – la un moment dat noi ii atentionam, pe urma ii obligam si daca nici atunci nu fac treaba parasesc sistemul.
BANU – dl. Baciu vrea sa spuna ceva vis-à-vis…
BACIU – nu as vrea sa inmultesc numarul celor care motaie mai putin si sa spun ca eu nu m-am referit niciodata sa ii dai bani lui ala ca e mai mic sau ca e mare. Totdeauna am spus sa ii dai bani lui ala care face performanta ca sa nu patim cu 141 care si dvs. regretati acuma ca ati dat si stiti prea bine cat de mult ne-am opus noi atunci – dati banii pe performanta si o colega de a dvs. spunea –nu, dam cite putin la mai multi ca sa se aleaga praful. Asa am spus – dati banii pt. performanta, pentru ca nu vom putea progresa nici sa ne dezvoltam daca nu facem performanta. Stam pe o piata performanta si nu mai merge sa dam bani de pretul unui cal si sa il facem fermier. Deci, hai sa informam corect oamenii dl. director, ca imi sar acum, in tara ma astepata la usa. Da-mi banii pe performanta; cine se pricepe sa faca performanta sa faca; nu este obligatoriu sa lucreze in domeniul asta. Nu este obligatoriu sa faci agricultura.
Dar faci performanta pentru ca pamanintul este un bun national, pamintul este o sursa naturala inepuizabila de care toti dintre noi trebuie sa avem grija de ea. Si asa cum stiti prea bine omenirea a inceput odata cu agricultura si va sfarsi in absenta ei. Va multumesc!
POPA – aici trebuie sa ii dau dreptate d-lui Baciu cu care colaborez bine si contradictia duce la progres. Ramainem oricum prieteni. Aceasta masura, am observant si noi, ca nu este performanta deci nu rezulta nimic; deci am renuntat la ea in programul 2014-2020. Mai aveam o chestiune pe care o omisesem legat de irigatie. Daca pe programul 2007-2013 am avut in jur de 150 de milioane pentru irigatii, iata ca de data aceasta printr-un efort, asa, destul de mare am reusit sa dam aproape 400 de milioane pentru irigatii in programul acesta 2014-2020.
Speram sa ne ajute si alte ministere ca sa putem finaliza anumite lucrari de infrastructura in acest domeniu. Deci, cu alte cuvinte, vreau sa va spun ca programul 2007-2013 a fost depus cu intarziere de un an si jumatate. Stiti foarte bine ca implementarea lui s-a facut in anul 2008, la jumatatea anului 2008. De data aceasta s-a lucrat foarte bine si foarte serios si responsabil si iata ca s-a despus proiectul la timp, el se afla in analiza UE, probabil ca pe luna iunie, cum spunea si dl. secretar de stat, vor incepe discutiile si negocierile cu UE si noi speram ca undeva pe la jumatatea lunii august, cel tarziu in septembrie, sa avem programul PNDR 2014-2020 aprobat de UE, dar cu toate acestea va spuneam ca noi am avut o dispensa din partea UE sa dam drumul la masurile de finantare inca din primavara acestui an, asta ca sa inlaturam scepticismul si retinerea foartor multor fermeiri care spuneau – nu veti fi in stare sa ii dati drumul la timp la programul 2014-2020. Daca cumva veti fi gata la sfarsitul anului 2015 sa fiti multumiti. Iata ca realitatea nu confirma lucrul acesta, infirma toate treburile acestea chiar ca ne-am facut datoria si incercam sa rezolvam toate aceste probleme si ma bucur ca la minsiterul agriculturii suntem pe partea aceasta de a usura de a sustine sectorul zootehnic de a spijini, de a oferi sumele necesare pentru modernizare, pentru dezvoltare si cresterea productiei.
BANU – multumesc dl. director si sa dea Dumnezeu sa merga…dl. Cucu – repdede, scurt si al obiect…
CUCU -ati spus la toata lumea ca in programul 2007-2013 s-a alocat o suma acum, acum s-a alocat o suma extraordinar de mare, eu am citit PNDR-ul dl director. Este vorba ca la ora actuala din totalul celor trei milioane de hectare la irigat, trecut in PNDR sunt 103 in functiune 133.000 de hectare, cu programul pe care il spuneti dvs. cu cle 400 si ceva de milioane se mai ridica cu vreo, daca nu ma insel eu, cu vreo 80 sau nu stiu cat de mii de hectare. Se ridica undeva in total la 270 de mii de hectare la irigat. In ritmul asta si daca tot e sa ne laudam o sa va ajut si eu sa va laudati ne trebuie 120 de ani ca sa ajungem sa irigam din noi o suprafata de care avem nevoie. Va multumesc!
POPA – acum nici cum nu e bine ca asa suntem noi. Deci in programul 2007-2013 v-am spus a fost suma respectiva, am facut sigur niste eforturi foarte mari ca am luat din alta parte ca sa putem acoperi nevoile acestea pentru irigatie. Noi ne dam seama ca singuri ministerul agirculturii cu APDRP nu reusim sa asiguram sumele necesare. Ne trebuie in jur de 8 de miliarde de euro ca sa punem la punct sistemul de irigatie, asta este realitatea, dar incerca sa cautam si alte solutii si la alte agentii de dezvoltare regionale si ministerul dezvoltarii regionale, alte ministere care sa vina alaturi de noi si sa ne sprijine cu sume din partea UE pentru realizarea acestui program pe care il avem.
BANU – dl. director, cert este ca realizarea programului de irigatii este absolute necesar si vital pentru Romania in contextul schimbarilor climatice. 8 miliarde la nivel national este imposibil sa nu fie decis, trebuie sa se vrea.
FRANC – 8 miliarde este tot bigetul pt. 2015-2020 pe toata agricultura pe toate sectoarele.
POPA – S-a reluat in comisia de agricultura discutia si am ajuns de comun acord ministerul agriculturii cu federatia udatorilor de apa din care canalele secundare se externalizeaza de la ministerula griculturii catre organizatii, cu titlu gratuit se pune tocmai de aceea ca sa poata sa acceseze fondurile europene pentru dezvoltare, iar pe canalele principale ministerul din buget incearca sa faca etapele de modernizare la canalele principale. Asta a fost intelegerea in cadrul comisiei de agricultura urmeaza ca legea sa fie trecuta prin comisia de agricultura si sa intre in plen, adica pasi se fac numai ca va dati seama cum a spus si dl. director general trebuie putin cite putin.
BANU – spunea si dl. presedinte ANSVSA Manasteanu- nevoia de sanatatea a alimentelor pentru santatea oamenilor. Romvac o mare firma – va rog dl director…
CHIURCIU – inainte de prezentare- citi fermeiri sunt in sala? Mana sus..pentru ca este foarte importanta treaba asta. Poate ca organizatorii vor gasi o modalitate …E in regula dl. BAciu- ce se dicuta aici sa ajunga acolo unde trebuie. Va garantez eu ca nu se intampla asa cum trebuie, era bine sa fie aici si poate organizatorii vor gasi o modalitate de a-i antrena pentru ..ca una este sa discutam si alta sa ducem ca si folclor…am pregatit 2 materiale despre o istorie de 40 de ani de Romvac…
LUNGU – as vrea sa anunt fermeirii din sala ca sunt beneficarul produselor d-lui director. Dansul a uitat sa mentioneze ca noi fermierii care avem probleme cu vaca trebuie sa administram antibiotice si laptele sa il scoatem din consum. Costa foarte mult neutralizarea laptelui in mod organizat – 3.3 euro per litru. Daca nu stiati va spun de acum incolo pentru ca vine vremea sa facem si treaba asta. Laptele se paote da in consum…Vaca a fost cu 2 milioane 600 de germeni dupa 4 adminstrari cite o jumatate de sfert…a scazut la 660.000 am luat legatura cu dl. director a scazut la 20.000 numarul de geremeni.. asta a durat 4 zile, laptele se poate consuma, deci e un castig foarte mare pt. fermieri.
PETCU – …oxigenul nostru vine de la conducerea politica care trebuie sa se ridice spre noi. Noi ne jucam de-a mincarea. Nici o lege normala nu am vazut de la revolutie decat aia a cautatorilor de aur, care scuipau in palma si dadeau sa caute aur. Noi am facut acum 24 de ani reuniune in familie la ce gradinita il dam pe ala micu asa am facut strategia de dezvoltare si am spus acolo printre altele ca noi trebuie sa facem la sate fabrici de lapte, fabrici de prelucrat oua. La sate nu poti face decat spitale de reumatologie pentru ca ati vazut ca la satul romanesc, vorbesc de satul sat nu limitrofele oraselor, sunt 10% care ii fura de rup, 80% oamnei in varsta si 10 % care stau in circiuma cu 8 milioane pensie si beau bere.
Cu 2 miloane bei bere si iti iei si fata mare o luna de zile si faci politica, fotbal si teatru. Ce facem noi cu forta de munca? Romania nu mai are antebrate, care s-au taiat ca feliile de salam, capsunarii, servitori care se misca fara creier…d-le secretar de stat- nu o sa putem sa facem nimic. Ati vazut europarlamentari agriocultori? Agricultura este moarta si tragedia este ca nu stii de unde sa o apuci. E un hectar, doua hectare, a venit ministru taranist, da la student 10 hectare, 10 hectare nu le-a dat dar nu e loc nici de boi nici de cai, asta e buba noastra. Veniti la sedinte si nu stim de capul nostru.
Am vandut singura fabrica de tractoare. Va dati seama. Tatuca cu automate dl. Lungu e aici- Eu vand lapte la automate in Obor pe 3 bucati dau intre 2.000-2.500 de euro chirie; pe luna pe noi nu da nimeni nici un leu. Zicem, bine sa crestem si vaci de lapte dar …dar unde o apucam. Dl Tamas este desptept, dl Lungu- iar la fel. La Pantelimon este plin de mosi si babe care ma reclama. Intrebarea mea este –dvs mergeti la toaleta. Da. Si miroase? Miroase. Pai de ce va mai duceti? Daca la toaleta miroase, dar educatia ca dupa ce ca suntem nescoliti ca acuma nu mai invata nimeni carte suntem si rapciugosi asa.
Pai, pe 3.000 de metri in Germania si Austria e ditamai cirnataria, grajdul de porci, grajdul de vaci, pensiunea, hotelul si pensiunea. Pai mi-a spus un prieten ca la cel mai luxos hotel era unul angajat care avea sarcina sa duca zilnic balega langa hotel. Noi avem aere …in Germania daca nu faci scoala cum sa cresti si cum sa conduci tractoare nu iti da voie…Unde o sa aducem.
Dl. Banu va multumesc ca ne adunati si ca mai existam. Nu stim ce sa facem. Nu vine nimeni sa faca agricultura. Inca o data cu speranta ca apuc sa vad; eu sunt medic veterinar. Eu am spus asa fratilor – noi astia, mai ales din zootehnie, am fost primii, voi veterianrii ati aparut la ferme de serviciu cum apare si frizerul sa te tunda nu sa iti idea in cap. Va multumesc. Si vreau sa va mai spun ca la ferma de vaci si, conform ideilor voastre, trebuie sa vina si sa intre in filtru fiecare pe o parte sa se dezbrace sa intre femela pe o parte mascul fara sa se vada sa se spele si sa nu se vada, sa iasa pe partea ailalta si sa plece pe camp cu oile. Voi sunteti normali? Si ordinul 26 a fost schimbat ca trebuie sa ai minime conditii ca sa sustina ferma ca trebuie sa ai dezinfector. Astia suntem. Multumim dl. Banu si am mare incredere in dvs. Daca v-am deranjat ma scuzati.
BANU – Multumesc- am vb de invitatii, decapitalizare, sunt si alte alternative la realizarea de investitii cu GAL-urile…e prezent aici dl. Potor care s-a implicat aici in grupurile de actiune, in astfel de actiuni impreuna cu societatile… ce faceti impreuna cu fermele din teritoriu?
POTOR – salut intai de toate organizatorii conferintei- Agrostandard si dl. Banu pentru ca stiu ca au o activitate foarte intensa in domeniul acesta al promovarii agriculturii in Romania pentru fermieri si pentru beneficiul acestora care lucreaza cu adevarat in acest sector foarte important al economiei noastre. In acelasi timp un sector care intimpina dificultati foarte mari, pe de o parte, dintr-o lipsa de utilizare a resurselor pe care le avem astazi pe care le intalnim la tot pasul in teritoriile noastre si poate de asta e si legatura cu modalitatea in care am putea sa utilizam si biogazul in rotunjirea veniturilor fermelor, pentru ca Romania este caracterizata in acest moment de o risipa foarte mare, surse avem suficient de multe bunuri care se produc in cadrul fermelor si au ca si subproduse auxiliare ale activitatii din agricultura care din pacate nu sunt utilizate.
Asta este ca si o introducere vis-à-vis de subiectul despre care vreau sa vorbesc. Romania este tara care inca o cantitate imensa de biomasa ramane pe camp, este incendiata chiar cu riscul de a produce pagube ecologice, cand aceasta biomasa ar putea fi utilizata pentru productia de biogaz. Eu nu sunt specialist in biogaz, dar ma bazez pe invitati care sunt aici, eu ma bazez si insist pe ceea ce fac – GAL-urile, care este rolul federatiei nationale de actiune locala si a modului in care noi resursa deja o avem la nivelul business-urilor din agricultura paote fi utilizata pentru cresterea veniturilor fermierilor.
In primul rand ma bucur ca vad si reprezentanti ai GAL-urilor in sala, ii salut. GAL-urile sunt parteneriate public-privat care au in componenta proprie autoritati publice locale, agenti economici si reprezentanti ai societatii civile. In Romania sunt 163 de GAL-uri care acopera in total aproximativ 70% din suprafata rurala a tarii, incluznad aici si orase cu o populaatie sub 20.000 de locuitori. Acesta este teritorioul acoperit de GAL-uri. GAL-urile din Romania au avut la dispozitie in perioada de programare 2007-2013 aproximativ 340 de milioane de euro din care au acordat, au generat finantari pentru beneficiarii din strategii, noi estimam la sfarsitul anului 2013 ca avem deja 3.500 de proiecte care au fost deja transmise catre APDRP pentru fi finantate, iar spre luna septembrie acest an, probabil ca ne vom opri in jur de 6.000 de proiecte care provin din sistemul GAL-urilor. Proiectele acestea sunt foarte diverse de la investitii pentru modernizarea fermelor, inclusiv in ceea ce inseamna investitii in energie regenerabila in ferme, dar apoi si pentru infrastructura, pentru servicii de training pentru cresterea calitatii resursei umane, pentru servicii non-agricole, pentru turism si orice presupune ca si obiectiv de investitii, se poata finanta si prin intermediul GAL-urilor.
BANU – dl. presedinte ce motivatie ar avea o firma din teritoriul unui gal sa adere la aceasta forma, ma refer la investitiile care le-ar putea realize prin intermediul sau cu sprijinul GAL-urilor.
POTOR – Cel mai important lucru este ca decizia de finantare se ia la nivelul GAL-ului, decizia de selectie a unui proiect fie este inaintata de catre o firma fie de catre un tanar fermeir care se instaleaza in teritoriul GAL-urilor, decizia asta este luata de comitetul de selectie care este facut din oameni care sunt din teritoriu. Decizia nu se ia la Craiova, la Tg. Mures sau la Baia Mare sau la Bucuresti, ci se ia in teritoriu. Asta este un aspect fundamental diferit in aceea ce priveste distributia fondurilor europene…
BANU – adica in teritoriul in care urmeaza sa se realizeze investitia…
POTOR – Exact! Mergem catre o democratizare a distributiei fondurilor europene. Prin acest mecanism toate proiectele care sa fie finantate corespund mult mai bine nevoilor teritoriului. De prea multe ori s-a constat ca pe filiera clasica sa spunem asa a finantarilor europene care au venit pe filiera venita din APDRP si ai ministerului agriculturii s-au generat concentrari de proiecte catre anumite zone ale tarii care, din punct de vedere al oportunitatii, nu erau pentru toata lumea. Si atunci GAL-urile vin sa asigure ca banii care sunt alocati in teritorii nu mai pleaca din acel teritoriu. Ei raman alocati si corepsund strategiei de dezvoltare locala, deci de-aia o firma ar putea sa fie interesata sa se depuna un poiect la GAL pentru ca are un contact mai bun, o selectie mai agera.
BANU – ati pomenit de initiativele acestea in resursele regenerabile- biogaz. Este dl Nicolae…
Strulea- numele meu este Nicolae Sturlea si reprezint asociatia de biocombustibil din Romania si am fost invitat de B-Team si sunt implicati in a produce energie din biogaz prin instalarea combinatorului de energie electrica si termica. O sa il rog pe dl. Potor dupa ce o sa spun doar citeva cuvinte sa ne spuna mai exact ce este aceasta o asociatie profesionala, daca este un invitat al administratiei de stat pentru ca cred ca poate ajuta biogaz in Romania. Si am sa va spun ceva foarte interesant apropos de tonele de biomasa care se arunca, oamenii au probleme mari in gospodariile lor. Ei bine, in Romania biogazul, resursele numai din biomasa, care pot merge la biogaz duc la 7,9 milioane tone, echivalent petrol pe an.
Deci avem resurse numai cu abatoarele, deseurile, balegar si asa mai departe..care adunate la astea duc la 14 milioane tone, echivalent petrol biogaz si care poate acoperi nevoile energetice ale Romaniei. Inainte de 1989 erau peste 5.000 de instalatii de biogaz in Romania acuma stiti cite mai sunt? Le-am numarat 24 dintre care majoritatea sunt nemtesti si italienesti. Noi romanii avem niste tehnologii de biogaz foarte bune, merg dar au fost distruse in totalitate de catre oameni. Pur si simplu pentru fier vechi si pentru a-si face loc pentru alte facilitati. Putem revigora aceste instalatii.
Putem face biogaz, va spun sincer, si nu ma feresc gazele de sist sunt o fantasmogorie si daunatoare mediului. In schimb, biogazul este viabil este si vreau sa va spun ca instalatiile romanesti sunt la jumatate de pret fata de cele straine si realmente mai bune, iar noi, asociatia de biogaz, asociatia de biocombustibil din Romania putem pune la dispozitia fermierilor astfel de instalatii incepand de la 5.000 mc si pana la 1.000 sau 2.000 mc, care inseamna la vreo 4.000 de metri cubi ..detalii va putem da …
POTOR – Prima parte a intrebarii- Federatia Nationala a GAL-urilor care apare in toate documentele dar asta este titulatura exacta- federatia nationala a grupurilor de actiune locala din Romania reprezinta interesele tuturor GAL-urilor din Romania in asa fel incat, prin activitatea noastra, sa ajungem la implementarea strategiilor…
BANU – nu este o structura de stat…
POTOR – Nu, este o structura asociativa strict privata, 100 % apoi pe partea cealalta si noi am sesizat potentialul pe care il reprezinta utilizarea energiilor regenerabile sub orice forma plecand de la biocombustibil, biomasa samd… asta a fost motivatia pentru care pe programarea noua 2014-2020 cand GAL-urile vor avea la dispozitie aproape 1,2 miliarde de euro pentru a proiecta si a duce investitii catre teritoriu, asta inseamna partea de cofinantare privata, aproximativ 800 de milioane este sprijinul european si comunitar, plus inca aproape 400 de milioane cuantificam noi contributia privata, din banii astia v-am spus ca neaparat trebuie sa cheltuim pentru energie regenerabile si pentru proiecte inovative. Eu am aici dar nu o sa va citesc documentul de fisa a masurii se vorbeste de faptul ca GAL-urile reprezinta unul dintre entitatile care au cea mai mare responsabiltate la nivel de plan national de dezvoltare rurala de a implementa tehnologii inovative.
Pentru Romania, desi biogazul de care vorbeati dvs. are o istorie si e recunoscuta totusi reprezinta o tehnologie inovativa pentru ca producem o noua modalitate in cadrul fermelor de a obtine energia. Pentru asta am solicitat Ministerului Agriculturii ca sa se cuprinda in fisa masurii dreptul GAL-urilor de a propune proiecte inovative si proiecte de energii regenerabile. Deci, venim exact in intampinarea discutiilor de astazi si a poreictelor viitoare. GAL-urile vor face in mod sigur, vor da finantare pentru peoiectele de energie regenerabile si pentru ce inseamana partea de inovare. Suntem aboslut deschisi si suntem la dispozitia dvs…
BANU – multumesc dl. presedinte. Dl Gabriel Istoc director general al B-Team Energy and Environment … consultant pe biogaz iata ca se leaga foarte bine pe subiectele tocmai abordate, va rog…
GABRIEL ISTOC, director general B-Team Energy and Environment – o sa il parafrazez pe dl. Popa cand a spus ca se depun documentele on-line, probabil ca in foarte scurt timp o sa avem si fermieri on-line si nu glumesc, o sa ii avem pe toti on-line ca sa ne uitam la ei cum isi produc energia verde, oricum ma bucur ca dl. Potor este aicea, nu am avut ocazia sa ne cunoastem. Ce sa va spun… foarte pe scurt in urma cu citiva ani, 2 taurasi si-au pus mintile la contributie unul din Germania si unul din Romania ca sa faca ceva pe domeniul asta si pana in momentul de fata sincer a fsot greu, dar cu ajutorul si cu fondurile actuale si cu fondurile ce exist ape piata in momentul de fata suntem convinsi ca vom reusi. Am facut energie, B-Team acum citiva ani, si ne-am dorit sa punem echipament pe biogaz in piata, tocmai datorita avantajelor pe care le are biogazul. Productia de biogaz stim foarte bine ca a inceput cum spunea si dl. Strulea, si ii multumesc pentru ajutor, acum citeva zeci de ani, in Romania si nu numai dupa care, ca orice subiect de neactualitate, a fost lasat deoparte si acum a inceput revitalizarea lui.
Cu ajutorul colegilor din Europa, pana atunci nu aveam cum de unde sa… nu e usor sa produci metan din deseuri si aici o sa fac o mica paranteza –dvs. ati mentionat de deseuri, de biomasa vegetala existenta disponibila, totusi, stiti bine ca acolo pe baza finantarilor e un punct la care tinem, dar de obicei si asta s-a observant in toate investitiile din Europa. Banii s-au dus acolo unde au facut bani, adica in loc sa se utilizeze deseurile au fost culturi intregi de porumb in general care au condus binenteles la cresterea preturilor samd.
Deci, sunt niste conditii de piata, sunt factori care actioneaza si usor usor sunt factori regulatori in piata care ne conduc catre ceea ce este in momentul de fata in speta instalatii de biogaz si echipamente care produc pana la jumatate de megawati. Materiile prime pe care noi ne axam in instalatiile noastre sunt rezidurile din zootehnie si rezidurile din culturi vegetale. Sunt aici oameni foarte buni specialisti, si va spun sincer, in doua ore de cand sunt am invatat mai mult decat am invatat intr-un an de facultate! Binenteles, de la materia prima ca si avantaj in excremente din resurse vegetale, din namolurile de la statiile de epurare unde avem si citeva echipamente trecem …e procesul de biogaz pe care o sa il vedem mai tarziu se formeaza metan, dioxid de carbon si apa si, cu ajutorul echipamentelor de regenerare o sa poata produce energie electrica si energie termica, si, in cele din urma, fertilizatori in agricultura.
Toata lumea o stie, dupa ce dejectiile sunt trecute prin biofermentator, dupa este o componenta esentiala cea a fermentarii resurselor vegetale. Este colectat biogazul care are utilizarea cea mai buna si cea mai eficienta intr-un echipament de cogenerare, prin introducerea celor doua forme de energii, binenteles energia electrica care o sa vedem in functie de ce se va aproba produce un venit suplimentar pentru fermieri si energia termica o parte e utilizata de fermentare, iar o alta parte foarte greu utilizata in diverse alte proiecte.
Care sunt beneficiile biogazului? Reducerea deseurilor, binenteles un circuit inchis preductibilitate in utilizarea materiilor prime, si nu in ultimul rand o contribuie foarte importanta la protectia mediului. Ca si un beneficiu major – un metru cub de biogaz cu 65% metan primeste cam 0.5 litri de combustibil de lemn… o sa trec mai repede peste pentru ca timpul este limitat si o sa va spun ca, cam ce incercam noi sa realizam aici este un tabel aici cu minimele de biogas ce pot fi obtinute din anumite materii prime, este exprimata in litri/kg substanta utila si in cele din urma o sa trec la un lucru palpabil – o analiza pe care noi am facut-o pe o instalatie de cogenerare pusa intr-o instalatie de biogas ca investitie generala.
Si am luat ca substrat dejectii de la 400 de vaci, masa vegetala porumb de data aceasta pentru ca e ce am avut la dispozitie, valoarea investitiei aproximativ 1 milion de euro si obeservam ca avem o recuperare a investitiei in aproximativ 5,7 ani – 6 ani maxim. 250 de KW putere electrica la echipamentul de cogenerare e mentionat acolo, putere electrica 290 si este luata in considerare doar 50% din energia termica, deci exista posibilitati de utilizare a energiei termice. Ca si companie – ce am inceput noi sa creem – am inceput de mult timp si avem in portofoliul nostru clienti foarte mari, e adevarat nu pe partea de biogaz, multi sunt in domeniul energetic, iar de aici intelegem cu adevarat ceea ce facem impreuna cu dvs. Este lucrul pe care dorim sa il transmitem prin asociatii prin minister, prin LAPAR, prin toate asociatiile cam ceea ce facem noi in asa fel incat sa venim in intampinarea fermierilor, in firma in jurul nostru am adus si aducem in continuare societati, firme colegi, parteneri cu care sa realizam proiecte impreuna, societati care ne asigura atat partea de tehnologie de producere a biogazului, societati care ne furnizeaza diverse echipamente, mai mult decat atat noi ca si rerpezentanti in Romania ai firmei 2GEnergy, fac aici o paranteza 2GEnergy este cel mai important furnizor de cogenerare pe biogaz din Germania, aducem specialsiti pe domeniul instalatiilor si, nu in ultimul rand, aducem specialisti din domeniul finantarilor europene pentru ca consultanta sa poata fi acordata fermierilor.
Binenteles, atita timp cat nu vor reusi sa faca on-line. Mai mult decat atita, aducem si o firma de avocatura care poate sa asigure partea legala, este extrem de importanta pentru ca titlurile legii sunt extreme de dificile. Dl. Potor ne poate spune ca nu e usor. Binenteles, ca dupa ce s-a realizat proiectul sub conducerea noastra am facilitate asistenta tehnica, punere in functiune, mentenanta. Cea mai mare problema din Romania au fost sursele de finantare, iar noi am gasit citeva structuri si care vedeti ca nu lipsesc fondurile proprii.
Nu cred ca exista vreo structura de finantare care sa nu implice fonduri proprii. Cum sunt ele obtinute sunt discutii de la caz la caz, dar cele trei importante structuri de finantare pe care noi le-am gasit sunt surse pentru instalatii cogarantarea pe baza echipamentelor, sunt granturi sau finantari de la UE, sunt leasing-urile la echipamente si am tinut neaparat sa mentionez un lucru extrem de important- cauza pentru care multe din instalatiide de biogaz din Germania au dat falimanet- sursa de materii prime garantate, materia prima daca nu este garantata nici o finantare nu va veni, poate pe fondurile europene, dar la celelalte structuri de finantare niciodata un finantator nu va veni sa finanteze ceva unde nu avem o garantie in spate; de aceea implicarea fermierului este extrem de importanta.
Un alt avantaj major, am trecut peste activitatile eligibile le cunoaste toata lumea si o sa subliniez acolo, la punctul nr 10 investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei regenerabile …acestea sunt activitatile eligibile. Mai e putin pana in iulie si cei care stiu foarte bine masura 121 putem sa discutam sa vedem ce poate face pe partea de energie regenerabila. Un alt avantaj major in cadrul finantarilor UE proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investitii in producerea si realizarea de energie regenerabila vor putea beneficia de un punctaj suplimentar.
Si asta acorda sanse mult mai mari proiectelor sa fie finantate si, ceea ce va putem noi transmite si cu asta ar trebui sa raminem, e ca, indiferent de marimea sau tipul de ferma, astfel incat sa ajunga cel mai inalt grad de profitabilitate si sustenabilitate, profitabilitatea proiectului si profitabilitatea dvs. intra in scopul nostru. Aici sunt datele noastre de contact si binenteles ca va multumim si va asteptam sa discutam. Am intels ca sunt 6.000 de vaci Angus potentialul este foarte mare, inseamna ca si acolo este un potential de investitii.
BANU – multumesc- dl. presedinte..
ISTOC – trebuie sa fac, totusi, o observatie- exista niste colegi aici, daca imi permiteti exista societati care curata biogazul pentru ca au instalatii speciale, il transforma in gaz metan de puritate 98 % si de acolo se trece la instalatia de lichefiere, deci pana la urma exista posibilitaeta dar e un process de purificare.
BANU – am inteles – inca o prezentare scurta mai avem dl. Liviu- EOS green energy –se pare ca a pelcat –dl. Buzescu- s-a vorbit aici de despre gospodariile mici si mijlocii sunteti capetenia lor…
BOGDAN BUZESCU, presedinte CATAR – sunt Bogdan Alin Buzescu- reprezint CATAR, dl. Potor va multumesc ca ati venit, dati-mi voie dl. BANU sa vorbesc si in calitate de gazda in prima parte cat de repede, as vrea sa mentionez faptul ca, desi aceasta sala nu a fost plina de oameni, a fost plina de profesionalism, nu am avut nici un tuseu politic si vreau sa imi permiteti sa ma mindresc cu asta cata vreme sintem parteneri la acest eveniment impreuna cu Academia de Stiitne Agricole si Silvice si cu Agrostandard si cu Lumea Satului sub coordonarea inteleapta a dl. Banu caruia ii multumesc pentru efortul depus de atitea ore fara pauza.
Nu am nici un fel de complex ca sala nu este plina de oameni, pentru ca avem internet si canale de comunicatie foarte bune, mesajele vor fi preluate si prelucrate de colegul meu Marius Serban de la Agrostandard si care le vom accesa cu totii.
Faptul ca sala a fost plina de cei mai buni lideri si cei mai buni tehnicieni liderii organizatiilor din tara au venit si au vorbit deschis dau dovada de responsabilitate, veniti sa participle de dragul meseriei si de dragul agriculturii Romaniei si nu pentru imagine. Sunt foarte multe lucruri de spus, dl Petcu a facut referire la o idée pe care o simt si resimt mereu cand vorbesc public si liber – faptul ca este atia de diversa agricultura Romaniei si cuprinde atat de multe aspecte si valori si culturale si tehnice si traditionale, si sufletesti si umane incat nu stii de unde sa o apuci mai degraba si atuncea as vrea sa vorbesc de trei lucruri cat de repede pentru ca suntem pe final si suntem toti obositi- sa mergem sa ne binecuvintam cu o cafea..trei lucruri…
1. Ferma de familie; se vorbeste despre ea la nivel mondial, toata lumea o recunoaste nu vreau sa insist s-a discutat inclusiv in cadrul ONU, la FAO pana la cele mai inalte niveluri despre acest aspect, de risipa de alimente este cunoscut deja la nivel eruopean 90 de milioane de tone pe an in Europa se arunca la gunoi, asta reprezinta o treime din productie si pe seama in special a predatarii termenelor de expirare in hipermarketuri si pe neacceptarea diversitatii formelor produselor. Sunt subiecte pe care le-a prezentat Comisia Europeana si a fost preluata de Organizatia Europeana a Proprietarilor de Terenuri unde noi suntem membri parteneri de vreo 12 de ani si sunt aspecte pe care noi trebuie sa le surmontam si cum va spuneam lucrurile sunt legate si iata ajungem la exporturile romanesti si ziceam de China si de finantare. Pai, daca noi gandim taraneste- romaneste ma gandesc asa haideti sa dezvoltam retele de comercializare pe lant pur si sa punem pe masa noastra in Romania produsele ecobiologice la o valaore pe care cu toti le stim, iar surplusul din fermele mari, vegetale sau animale daca avem forta sa avem niste parteneriate financaire corecte si finantatorii romani vezi CEC, vezi Eximbank si la subiectul asta revin sa vedeti ca lucrurilese leaga cu evenimentul de alaltaieri de la Banca Nationala, astfel incat sa trimitem in China cat putem de bine si sa aducem in tara valuta ca acesta este scopul, dar in conditiile in care totusi pe primul loc, in Romania, sa ramina omul, valaorea mediului, calitatea sanatatii noastre si nu profitul.
E o paradicma pe care noi incercam sa o schimbam si la care s-a facut referire la Banca Nationala acum 2 zile cand organziatia precursoare a UE –Liga Europeana de Cooperare Economica cu o sumedenie de lideri la care au fost prezenti si comisarul Ciolos, ma rog ministrii agriculturii ai mediului si o serie de alti lideri de organizatii. S-a vorbit de doua aspecte pe care eu le visez de ani de zile sa le aud vorbite in Banca Nationala. Si am trait visul asta aievea- am auzit ieri un bancher vorbind despre creditul social si de reasezarea distributiei resurselor financiare la nivel planetar. Cata vreme 1% din populatie detine 95 % din averea palnetara si catoata planeta e datoare peste 15.ooo de trilioane de dolari, dar nu se stie cui, probabil ca palnetei Jupiter, iar pe de alta parte, am auzit o prezentare a dl. Lificiu la care eu vreau sa retin una din idei care mie mi s-a parut cea mai importanta a faptului ca nu putem schimba lucrurile daca nu participam si ca o schimbare de paradigma in ceea ce inseamna principiile de taxare, de impozitare pe care ar trebui sa le directionam catre taxarea impactului negativ asupra mediului si stimularea imapactului politic a practicilor politive pentru prezervarea biodiversitatii, aspecte de schimbare de paradigma pe care eu le-am auzit in sediul Bancii Nationale intr-un parteneriat la nivel European si ceea ce pentru mine a fost o mare bucurie ca s-a intamplat.
De asta va transmit si voua sa va ganditi la asta ca poate a venit vremea sa schimbam paradigma si sa punem pe primul loc omul si natura si pe locul doi profitul. Cred ca astea sunt suficient de importante pana acuma; va multuemsc, sunt mandru ca am avut o organizare exemplara nu vreau sa o arunc pentru ca e a treia serie de conferinte la care confederatia CATAR a venit tangential si este exclusiv efortul dl. Banu si a dl. Serban Marius de la AGrostandard si Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. Multumesc tuturor. Pofta buna!
BANU – Multumesc si eu multumesc tuturor pentru prezenta, daca cineva mai are vreo intrebare, vreo nelamurire si considera ca are cine sa raspunda… va rog…acum de Inaltare…Iisus s-a inaltat…Adevarat s-a inaltat! Multumesc!
