Vremea capricioasa de la finele lunii aprilie a produs pagube insemnate si in viticultura. Ingheturile tarzii au afectat lastarii principali si implicit productia, diferentiat in functie de amplasarea plantatiilor viticole si pornirea in vegetatie a soiurilor vinifera. In podgoriile din nordul Moldovei, unde au fost ninsori si temperaturi minime absolute in aer si sol (-1,4 0C) sub pragul de inghet al lastarilor, care au condus la pierderi mari de 70-90%, refacerea butucilor este posibila numai din mugurii dorminzi.
In zona centrala (Odobesti), temperaturile scazute au afectat lastarii principali mai ales la ses si la plantatiile tinere cu forme de conducere semiinalta si inalta. In partea de S si S-E a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4 grade Celsius au afectat lastarii principali si productia in proportie de 15 -90%.
In Dobrogea (Murfatlar) nu s-au inregistrat pierderi datorita dezmuguritului intarziat al majoritatii soiurilor. In podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimeaza pierderi intre 20 – 80% in cazul amplasarii plantatiilor pe ses. In podgoria Dealu Mare, temperaturile de -1,2 0C au afectat partial productia (15 – 50%), iar in vestul tarii, pierderi mai mari se inregistreaza la ses si mai putin pe versanti si platouri. De asemenea, pe ses s-au inregistrat pagube la plantatiile de portaltoi unde au inghetat lastarii porniti in procent de 50%, ceea ce va determina o intarziere a vegetatiei cu aproximativ 2-3 saptamani, care se va repercuta asupra numarului de butasi maturati, intr-un procent de 15% pierdere.
O situatie aparte o prezinta plantatiile din centrele viticole Bujoru si Pietroasa, unde se estimeaza pierderi si in plantatiile viticole amplasate pe versanti, de pana la 60%.
“In concluzie, starea de vegetatie a plantatiilor viticole la acest moment este buna, cu exceptia plantatiilor viticole amplasate la ses si la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimeaza pierderi de productie cauzate de brume si ingheturi tarzii, cuprinse intre 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantatiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, cand plantele intra in vegetatie normala”, se arata in comunicatul ASAS.
Specialistii ASAS recomanda refacerea vitelor afectate de brume tarzii de primavara in perioada dezmuguritului. Refacerea se bazeaza pe capacitatea de lastarire a ochilor secundari inca neporniti in vegetatie la survenirea brumei si a celor dorminzi de pe cordoane. Lastarii fara rod se ciupesc cand acestia ajung la 5 – 7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtatori de inflorescente. De asemenea, institutia propune refacerea butucilor afectati de brumele tarzii de primavara, dupa emiterea lastarilor.
In functie de momentul aparitiei brumelor si intensitatea acestora este necesara aplicarea urmatoarelor solutii de refacere: taieri de refacere a butucilor cu varfurile lastarilor afectati de brumele tarzii de primavara. Taierea consta in suprimarea portiunilor de lastari afectate ireversibil (vestejite), refacerea vegetatiei fiind asigurata de copilii care pornesc de la subsoara frunzelor in curs de formare, care prelungesc varfurile de crestere a lastarilor. Vegetatia se reface rapid, fara a fi afectata productia de struguri. ASAS indica taieri de refacere a butucilor afectati de brumele tarzii pe 1/3 – 2/3 din lungimea lastarilor. Se indeparteaza prin taiere portiunile de lastari cu frunze si inflorescente afectate.
Refacerea vegetatiei are loc pe baza copililor emisi. Inflorescentele ramase neafectate, plus cele noi care se formeaza pe copili, pot asigura realizarea partiala a productiei. Totodata, ASAS recomanda taieri de refacere a butucilor cu lastari afectati integral de brumele tarzii. Se suprima prin taiere lastarii afectati de bruma de la punctul de insertie pe lemnul anual.
Refacerea vegetatiei se bazeaza pe pornirea in vegetatie a lastarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lastarii se ciupesc cand ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtatori de inflorescente. Se asigura astfel elementele de rod pentru anul urmator si chiar realizarea unei mici productii in anul in curs.
