Paiele, sprijin pentru competitivitate. Un fermier vrea să-și crească profiturile cu peleți din paie și coceni

Paiele, sprijin pentru competitivitate. Un fermier vrea să-și crească profiturile cu peleți din paie și coceni

 

masini_peletiAgricultorii români sunt devantajați din start față de cei din celelalte țări europene pentru că primesc o subvenție chiar și de trei sau patru ori mai mică decât aceștia. Prin urmare, singurul avantaj competițional pentru fermierii români rămâne inventivitatea și exploatarea de maxim a resurselor. Chiar și a paielor care rezultă după recoltare. Cristian Vlaicu, un agricultor care operează 350 de hectare de teren în localitatea Dârvari din județul Mehedinți, vrea să devină competitiv prin explotarea paielor, cocenurilor și a celorlalte resturi vegetale prin transformarea lor în peleți, materia primă pentru centralele termice și electrice. Numai că socoteala de acasă nu prea se potrivește cu cea din târg pentru că un credit bancar pentru un astfel de proiect se obține greu, iar finanțarea europeană iese practic din discuție. Din acest motiv, la noi aceste resurse nu sunt valorificate în niciun fel, spre deosebire de țările occidentale, unde fermierii fac bani frumoși din paie.

”Tona de peleți se vinde cam cu 130 de euro. La un hectar te teren se obțin, în medie, 2.800 de kilograme de boabe și 4.200 de kilograme de paie din care rezultă cam aceeași cantitate de peleți. La un profit calculat de noi de circa 50 de euro pe tonă, rezultă un profit de vreo 200 de euro pe hectar, care se adaugă celui obținut pe cereale. Numai că, la noi, oamenii dau foc la resturile vegetale pentru că adunarea lor presupune anumite costuri, în special cu motorina pentru tractoare. Este mai simplu pentru ei să aprindă un chibrit și să le dea foc. Peleții se pot face din aproape orice – din paie de grâu, din coceni de porumb, resturi de rapiță și chiar din viță de vie. Orice rest vegetal poate fi folosit la fabricarea peleților”, este de părere Cristian Vlaicu.

Fermierii suțin că peleții din paie, bine compactați, au un randament caloric mare și produc jar care durează mult și nu se deosebesc cu nimic de peleții realizați din rumeguș. Peleții pot fi folosiți pentru încălzirea locuințelor, sau pot fi transformați în energie electrică.

Pradoxal, deși există o cerere din ce în ce mai mare atât pe piața românească cât și la export, românii nu produc peleți. În schimb, fac acest lucru alte țări din Uniunea Europeană. De vină este tot diferența dintre subvenții și stimulentele primite de străini din partea statelor lor.

”Cererea este mare pentru că există deja multe centrale individuale pe peleți. Nu este producție în România pe cât de mare e cererea. În România se produc peleți, dar în cantitate mică, în zonele de munte din rumegușul care rămâne la gatere. Baumax și Dedeman gem de peleți aduși din Germania și Ungaria. Nemții și ungurii au subvenții mai mari decât românii și tot felul de stimulente din partea statului și a băncilor și, așa, își permit să vină cu prețuri mici la noi și să facă profituri grase”, a adăugat fermierul din Mehedinți.

Agricultorii susțin că accesarea de fonduri europene pentru astfel de investiții este o utopie, iar băncile sunt încă reticente în acordarea de credite pentru fermieri.

”Utilajele care pot produce până la cinci tone pe oră costă cam un milion de euro. Nici nu se pune problema să poți lua acești bani de la bancă iar de fonduri europene nici nu poate fi vorba. Este atâta birocrație, atâtea condiții, atâtea norme încât vezi banii, dar nu poți ajunge la ei. Trebuie să fii în zonă defavorizată, să fie start-up, să ai sub 40 de ani, etc, etc. Cu banca, mă tot cheamă din noiembrie anul trecut la Crapatica cu actele, cu cadastrul, acum mi-au cerut copii după actele pe care le am pe utilaje”, a conchis Vlaicu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *