Marius Şerban
Embargoul impus de către Federaţia Rusă asupra produselor lactate provenite din Europa a condus la invadarea pieţei româneşti cu produse lactate la preţuri foarte mici, care au în spate subvenţii de câteva ori mai mari decât cele primate de fermierii români – o situaţie clară de concurenţă neloială care-l scoate pe tuşă pe fermierul român. Rezultatul imediat – sufocarea unui sector aflat deja într-o criză profundă. Peste toate se daugă eliminarea cotelor de lapte şi absenţa unei reglementări coerente a sectorului zootehnic. “Ne-au invadat produsele lactate din toată Europa pentru că şi în Germania au scăzut preţurile cu 20%. Embargoul impus de Rusia asupra produselor lactate ne-a creat mari deservicii. Acesta s-a suprapus peste criza pe care o traversează sectorul şi peste perspective eliminării cotelor de lapte de la începutul anului viitor. Sperăm să compensăm aceste pierderi prin alte mijloace financiare, printr-o susţinere din partea guvernului”, suţine Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România(FCBR).
Concurenţa neloială a produselor din UE, omoară zootehnia românească
Fermierii susţin că nu mai pot face faţă concurenţei neloiale a produselor europene.
“N-am fost capabili să realizăm o strategie de dezvoltare a sectorului, să păstrăm fabricile de lapte care să preia laptele produs de ţărani. Pe de altă parte, subvenţiile inegale în Europa conduc la o concurenţă neloială – nu putem face faţă concurenţei unora cu o subvenţie de 500 de euro pe hectar, când noi avem 170 de euro. Trebuia să ne facem temele înainte de aderarea la UE”, este de părere Mihai Petcu, unul dintre cei mai mari crescători de vaci din judeţul Ilfov.
Primele semne că procesatorii îşi restrâng activitatea
Acesta susţine că există deja semnale clare că marii procesatori de la noi îşi vor restrânge semnificativ producţia. Un prim indiciu – nu s-a mai trecut la preţuri de iarnă.
“Preţurile de cost sunt mult mai mari la noi, subvenţiile mult mai mici, iar fabricile nu mai sunt ale noastre. Lucerna a ajuns 200 de euro tona, iar din 2 kilograme de lucernă nu faci un kilogram de lapte. Peste toate, va veni tăvălugul de afară, Hochland şi La Dorna au renunţat deja la o parte a producţiei de lapte. Un prim semnal rău este faptul că procesatorii n-au trecut la preţul de iarnă, mai mare decât cel de vară, pentru că laptele este mai puţin. Procesatorii le dau fermierilor acelaşi preţ de vara trecută”, a mai spus Petcu.
Procesatorii confirmă temerile fermierilor şi dau vina pe contextul internaţional difcil.
“Noi acum suntem supuşi unei concurenţe dure din partea ţărilor limitrofe României şi suntem în situaţia de a nu mai putea contracta laptele de la fermieri”, a declarat la Indagra 2014, Dorin Cojocaru, Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui(APRIL).
Acesta nu uită situaţia de anul trecut când fermierii au ţinut de preţ şi i-au forţat pe procesatori să aducă lapte de afară.
“Anul trecut, fermierii ne-au spus că e business, iar o parte dintre fermierii din sud au vândut laptele în Bulgaria şi în Grecia pentru că preţul era mult mai mare, iar noi procesatorii a trebuit să cumpărăm lapte mult mai scump din Ungaria şi Polonia. Dacă ne uităm pe datele INS, anul acesta au scăzut importurile exact cu cantitatea de lapte cu care a crescut producţia internă a României”, a explicat Cojocaru.
Hypermarket-urile iau tot caimacul
Procesatorii aruncă, pisica şi în curtea hypermarket-urilor, pe care le acuză de practicarea unor adaosuri comerciale imense. Laptele pleacă de la producătorul roman la 1 leu litrul plus TVA şi ajunge la raft în hypermarket-urile din România la 3,5 lei plus TVA.
“Dacă este să punem o structură a costurilor trebuie să plecăm de la raft către noi. Dacă este patru lei la raft, trebuie să scădem 24% TVA-ul, între 30 şi 50% adaosul comercial pentru că-ţi vine o factură care se numeşte costuri şi servicii de marketing – listare la raft, merchandiser, care se facturează separat. Cu alte cuvinte, cam 2,5 lei ajung în buzunarele hypermarket-urilor. Mai nou, două lanţuri de hypermarket-uri pot face achiziţii împreună. Le permite Consiliul Concurenţei”, a mai arătat Cojocaru.
Previziuni sumbre
Previziunile pentru anul viitor sunt cât se poate de negre pentru sectorul zootehnic românesc aflat într-un stadiu de dezvoltare incipient, care nu-i permite să facă faţă concurenţei din vest.
“Previziunile pentru anul viitor sunt foarte sumbre pentru că nu vom mai avea cui vinde laptele. Există procesatori care au anunţat deja fermierii că nu le vor mai cumpăra laptele, că nu vor mai reînoi contractele”, a continuat Frânc.
Soluţia la îndemână pentru fermierii români – reducerea drastic a efectivelor de animale deja limitate.
“Eu o să mai reduc efectivele de animale, o să-mi fac o mică unitate de procesare şi o să liverz lapte la automate”, a spus Petcu.
Jumătate din laptele produs în România provine din gospodăriile ţărăneşti. Din acesta, 80% merge către autoconsum şi către consumul tehnologic, adică este dat la porci şi la alte animale sau este transformat în brânză. Gospodăriile ţărăneşti au, de regulă, sub 5 vaci, adică 1,5-2 milioane de vaci la 1 milion de ferme.
Sursa: Lumea Satului, AGROstandard
