Romania poate sa-si asigure consumul intern de legume in sezon, cel putin, si sa nu mai fie dependenta de importuri. Avem nevoie, insa, de investitii, de cercetare, de eforturi sustinute din partea autoritatilor si a tuturor celor de care depinde soarta unui sector aflat in dificultate. Fara acest sprijin, nu vom putea pune in miscare un mecanism in care legumicultura romaneasca sa devina rentabila si competitiva.
Ne trebuie organizare, marketing, branduri care sa se impuna pe piata, astfel incat sa nu mai fim tributari importurilor.
Romania importa mult, iar din pacate, nu intotdeauna produse calitate, ceea ce atarna greu in balanta agroalimentara a tarii. Daca statul ar sustine mai mult productia locala si ar incuraja asocierea in sector, ca sa nu mai vorbim de cercetare, poate producatorii nostri ar deveni cu adevarat rentabili intr-o piata nesigura, in care evaziunea se face simtita de ani de zile.
Acestea sunt cateva din problemele arzatoare ale unui sector aflat in deriva discutate la conferinta “Cai de crestere intensiva a profitului financiar si productiei de legume/fructe. Cercetarea, un catalizator obligatoriu”, desfasurata, ieri, la Academia de Stiinte Agricole, un eveniment derulat sub cupola FoodIntelForum 2020.
A fost cea mai importanta manifestare din ultimii ani, care a reusit sa stranga laolalta oameni de afaceri de top din domeniu, autoritati, patronate si cercetatori romani. O desfasurare de forte cum rar ne-a fost dat sa vedem in ultima vreme, in incercarea inversunata de a identifica solutiile care ar putea pune pe bunul fagas activitatea in domeniu.
„Vorbim de o piata a legumelor si fructelor haotica, impevizibila si nesigura! Avem importuri masive de legume si fructe, incredibil de mari pentru potentialul nostru. Calitatea produselor importate este pusa sub semnul intrebarii, dar nimeni nu se ocupa de ele. Nu avem unitati de procesare, nu avem forta de munca, discutam de un sector cu rentabilitate redusa, organizare slaba – mangement deficitar, pseudo-cooperative, pseudo-asociatii”, a declarat Valeriu Tabara,
presedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.
Daca mediul privat are destule probleme, nici cercetarea romaneasca nu o duce deloc mai bine. In lipsa unor resurse financiare consistente, fondurile actuale sunt mai degraba de supravietuire, cercetarea romaneasca se zbate sa faca fata provocarilor momentului. Fie ca vorbim de cele de ordin financiar sau de capriciile vremii, o realitate recunoscuta si de Emil Dumitru, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
“Trebuie sa identificam surse bugetare, dar sa avem in vedere si cooptarea mediului privat, a acelor ferme care dispun de tehnologie. Cercetarea aplicata trebuie sa fie o solutie pentru fermieri, pentru ca numai aplicand in ferma si obtinand venituri conform asteptarilor, putem sa credibilizam produsele cercetarii romanesti “, a declarat Emil Dumitru.
De partea cealalta, a producatorilor, problemele sunt la fel de stringente, de la birocratie, gradul ridicat de fiscalizare, pana la lipsa facilitatilor sau a fortei de munca.
“In Romania, gradul de fiscalizare este cel mai ridicat din Comunitatea Europeana. Pe salarii avem impozite de 80%, comparativ cu 30% in comunitate. Am incurajat oamenii de calitate sa plece afara ca sa castige corect, ori fara oameni nu se poate face agricultura. Ca sa asociezi un grup de producatori trebuie sa dai facilitati. Daca ii obligi sa vanda nefiscalizat si fara trasabilitate in piete, ce avantaj le dai? Vrei sa schimbi mentalitatea de CAP in cooperativa? Cum?“, s-a aratat revoltat Horia Culcescu, unul dintre cei mai mari investitori din domeniu.
La randul lui, Adrian Radulescu, un cunoscut fermier, fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii, a ¬atras atentia asupra unui realitati dureroase de care nu scapam de ani buni: lipsa organizarii in agricultura.
“Totul porneste de la organizare. Ne este teama sa vorbim de organizare, management, de marketing. Cel mai daunator este – si va fi si in continuare-, faptul ca nu suntem organizati. Si eu am facut lobby pentru agricultura, dar una este lobby si alta sistemul economic. Camerele Agricole sunt modelul economic de care avem nevoie, pentru ca trebuie sa ne organizam ori pe judete, ori pe regiuni de dezvoltare si impreuna cu Academia de Stiinte Agricole putem face niste lucruri foarte bune. Nu ne putem dezvolta fara cercetare”, a declarat Adrian Radulescu.
Legumicultura romaneasca se afla intr-o situatie dificila la acest moment, suprafetele s-au redus dramatic, iar producatorii sunt decapitalizati si nu reusesc sa asigure consumul intern pe toata perioada anului. Aceasta este adevarata imagine a momentului, iar, din pacate, nici perspectivele nu sunt incurajatoare.
“Starea din legumicultura este dramatica, nu avem seminte romanesti, mai avem doar 150 ha de sere acum, fata de 3.000 ha in 1989, si doar 40.000 ha de cartofi, fata de 200.000 ha in 1989, din care 20.000 ha de samanta. Productia interna nu asigura necesarul intern de consum pentru cele 365 de zile. Avem nevoie de material genetic autohton si de zonarea culturilor daca vrem sa ne recastigam pozitia in piata”, a declarat Vlad Gheorghe, un cunoscut legumicultor din Vidra.
Intr-o perioada in care pandemia de coronavirus a aratat inca o data cat de importanta este productia locala, devine tot mai clar faptul ca este nevoie de investitii in sector, de sustinere din partea statului si mai ales din partea institutiilor de creditare in conditii avantajoase. Cu o conditie, insa, sustin bancherii: legumicultorii sa se asocieze, pentru ca altfel este greu de lucrat cu mii de clienti.
“Un retailer vrea o calitate constanta, o anumita seriozitate a celui care livreaza, ritmicitate, si intr-un fel sau altul sa discute cu cineva pentru o cantitate mai mare, pentru ca nu poate sa vorbeasca cu 500 de asociatii. Este inevitabil in contextul in care avem atat de multi legumicultori pe care poate ii finantam in particular cu transpiratie, dar ne-ar placea sa-i invatam cu ajutorul dumeavoastra sa punem presiune, sa existe o legislatie adevarata, o motivatie care sa-i faca sa se asocieze si lucrurile sa functioneze mult mai bine”, a declarat Codrut Nicolau, director general adjunct Patria Bank.
Oricum ar fi, un lucru se arata tot mai clar, legumicultorii romani trebuie sa fie deschisi la nou si de ce nu, sa aplice tehnologiile de ultima ora practicate de ani multi in strainatate, daca vor sa faca performanta si sa devina rentabili. O cer vremurile, dar si schimbarile climatice. (VP)
Foarte bun articolul, multumesc pentru informatie!