Deşi anunţat cu surle şi trămbiţe de către oficialii ministerului Agriculturii ca fiind un an cu producţii istorice, 2013 este pe cale să rămână în amintirea fermierilor ca unul dintre cei mai negri ani pentru agricultura românească. Deşi, încă departe de potenţialul pământului, producţia mai bună decât cea de anul trecut nu a adus mai mulţi bani în buzunarele fermierilor. Ba din contră. Dacă în 2012 majoritatea agricultorilor reuşeau în condiţii de secetă să obţină profit, în acest an cu „producţii record”, majoritatea nu vor fi în stare să-şi acopere cheltuielile.
2013 : input-uri, mult mai scumpe, cereale cu preţuri la jumătate
„Este un an dezastruos pentru România. Nu vă uitaţi că este grămada mare când veniturile agricultorilor sunt mult mai mici decât anul trecut, când a fost un an secetos. Noi abia dacă ne-am acoperit maxim 70% din cheltuieli”, a arătat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.
Acesta a arătat că anul acesta a adus o combinaţie nefericită, respectiv creşterea semnificativa, de circa 15% de la an la an, a preţurilor input-urilor şi scăderea abruptă a preţurilor cerealelor la producători, în mare la jumătate faţă de cotaţiile de anul trecut.
LAPAR: situaţie fără precedent din 1990 încoace
„Avem o producţie aşa de mare că am început să împrumutăm bani înainte să terminăm recoltatul. Este un lucru foarte grav că am ajuns să împrumutăm chiar acum ca să avem cu ce să plătim creditele, input-urile, etc. N-am mai întâlnit această situaţie din 1990 încoace”, a comentat ironic preşedintele LAPAR.
El l-a ironizat în acest fel pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care, într-o serie de intervenţii, declara, la începutul lunii august că fermierii români vor obţine „recolte istorice” în acest an.
LAPAR consideră că intervenţia publică a ministrului a prejudiciat PIB-ul României cu 2,5 miliarde de euro pentru că a transmis un semnal traderilor în vederea reducerii drastice a preţurilor pentru recolta din acest an, mult sub preţurile practicate pe bursele din Europa.
Majoritatea fermierilor au muncit pentru traderi
Fermierii susţin că dacă n-ai făcut măcar o producţie medie, ai muncit degeaba în acest an. Sau doar pentru traderi…
“E foarte diferită situaţia de la fermă la fermă, de la om la om. Depinde de ce producţie face fiecare. Dacă ne referim la producţia medie de 3.000 de kilograme la hectar la grâu şi de 4.000 la porumb, poţi spune că abia îţi scoţi cheltuielile. Dacă ai produs sub medie, nu îţi acoperi nici cheltuielile. Este posibil să nu recuperezi nici 60-70% din cheltuieli. Este cazul nunui mare număr de fermieri mici care nu aplică tehnologii şi au costuri foarte mari”, a arătat Nicolae Sitaru, fost preşedinte LAPAR şi unul dintre cei mai mari fermieri din judeţul Ialomiţa.
Situaţia pare chiar mai disperată în Oltenia.
“Pe la noi nu a plouat, aşa că am scos cantităţi mici, iar preţurile primate de agricultori au scăzut la 40% din ce primeam anul trecut. Aşa că s-ar putea ca mulţi fermieri să nu-şi acopere nici jumătate din costuri. La grâu au cheltuit 25 de milioane de lei vechi pe lucrări şi scot acum 15 milioane. La porumb va fi dezastru”, a arătat Constantin Iancu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Dolj.
Lipsa veniturilor va pune în pericol calitatea lucrărilor în noua campanie de toamnă.
“Din punct de vedere financiar acest an este catastrofal faţă de anul trecut. Anul trecut am scos un profit de 100%, anul ăsta nu o să-mi acopăr nici cheltuielile. La următoarele lucrări nu mai cumpăr îngrăşăminte pentru că nu-mi mai permit. Nu mai dau cu compexe. O să dau doar cu azotat şi atât”, a arătat Iancu.
Această îngrijorare cu privire la noua campanile este împărtăşită şi de fermierii din nord-estul ţării.
“Anul ăsta s-ar putea să rămână punga goală. Majoritatea fermierilor au pierderi. Cred că doar cei care au făcut producţii bune pot să-şi acopere cam 70-80% din cheltuieli. Atunci, cu ce să reiei ciclul?”, se întreabă retoric Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani.
România, în UE sau în CIS?
Fermierii cred că România este cea mia mare perdantă în ceea ce priveşte preţurile la producător, atât din UE cât şi prin comparaţie cu ţările din spaţiul est-sovietic.
„Ministrul Agriculturii ne tot compară cu ţările din bazinul Mării Negre de parcă nu am fi în Europa ci în Comunitatea Statelor Independente. Uitaţi-vă la Ucraina unde preţurile cerealelor s-au redus cu doar 7% faţă de cât estimau la începutul campanei. La noi preţurile sunt la jumătate. În plus, la noi mai e o aberaţie. Preţurile sunt exprimate în dolari, nu ca în restul Europei în euro”, a punctat Andrici.
Sursa: Lumea Satului
