Monopolul traderilor de cereale de pe piata romaneasca a condus, in acest an, la o situatie cel putin ciudata. Preturile oferite fermierilor romani au fost cu mult sub cele la care au fost cotate cerealele pe bursele internationale. Rezolvarea acestui paradox ar putea veni de la prima bursa de cereal din Romania, care va fi deschisa, la sfarsitul acestui an, la Corabia, in judetul Olt. Numai ca fermierii nu sunt foarte convinsi ca acesta este solutia la problema preturilor derizorii. Consiliul Judetean Olt, initiatorul proiectului, vede investitia ca pe un hub pentru producatorii de cereale din sudul tarii.
“Din cate stiu eu, este singura bursa cu profil exclusiv de cereale din Romania. S-a mai incercat asa ceva la Sibiu, dar, din cate am inteles, proiectul a esuat. Am initiat acest proiect pentru ca, in special zona de sud a judetului, are un potential agricol important, iar in zona sunt multi depozitari de cereale. Infiintarea bursei este oportuna si pentru ca exista portul de la Corabia”, a declarat Daniela Lungu, sef Serviciu Dezvoltare Regionala, Consiliul Judetean Olt.
Bursa, gata de anul nou
Bursa de la Corabia ar putea fi functionala la sfarsitul acestui an.
“Acum suntem in faza intocmirii documentatiei de functionare a bursei in partenriat cu Bursa Romana de Marfuri din Bucuresti. La sfarsitul anului speram sa fie operationala. Am terminat cladirea, am utilat-o, am finalizat contractual pentru furnizarea sistemului informatics si a soft-ului. Acum specializam o parte a personalului – 4-5 persoane, la Bucuresti. In total, bursa de la Corabia va avea 13 angajati”, a aratat Lungu.
Optimismul functionarilor locali nu este, insa, impartasit de producatori.
“Cultura fermierilor vis-à-vis de bursa este inexistenta. Nu cred ca or sa dea navala. Nu s-a mediatizat nimic, inafara de faptul ca s-a construit. Ma indoiesc ca lumea se va duce sa cumpere de pe bursa. Se vor duce, ca si pana acum, direct la producatori. Tot ce trece prin bursa are un comission pe care oamenii nu sunt dispusi sa-l plateasca. Nu-i rau ca s-a facut, dar banii aia trebuiau folositi pentru ceva care sa aduca plus-valoare”, este de parere Ilie Popescu, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli Olt.
Fermierii vad bursa ca pe o tichie. De margaritar
Fermierii cred ca bursa va fi inoperabila pentru ca fermierii nu au spatii de depozitare si nici logistica de transport a cerealelor.
“Cum vor vinde prin bursa cand oamenii nu au spatii de depozitare?! Daca aveau in depozit 100.000 de tone de garu si lansau oferta de vanzare era o treaba. Dar asa, ce zice – am 30 de tone in depozitul meu de la Bucinisu? Sau am 1.000 de tone in camp, dupa care vine grindina si mai raman cu 200 de tone? Statul trebuia sa-i ajute pe oameni sa-si depoziteze recolta. Unde mai pui ca nici nu au cu ce sa-si transporte produsele pana acolo pentru ca, mai toti, au niste tractoare si niste remorci neinmatriculate”, a punctat Popescu.
Bursa de Cereale de Corabia, singura de acest fel din tara, va functiona in parteneriat cu Bursa Romana de Marfuri din Bucuresti. Proiectul, inceput in 2010 si dezvoltat prin Programul Operational Regional REGIO, are o valoare totala de 8,05 milioane lei, din care contributia UE este de 2,73 milioane lei, cea a Consiliului Judetean, de 4, 89 milioane lei, restul sumei fiind de la bugetul de stat.
Sumele au fost folosite pentru constructia si utilarea sediului administrativ, cu o suprafata de 1019 metri patrati, dotarea laboratorului de analiza a cerealelor, realizarea soft-ului bursei si instruirea personalului.
Fermierii acuza traderii de cereale de constituirea unui cartel in vederea stabilirii unor preturi derizorii la cereale, decuplate totale de la piata internationala. Producatorii au acuzat autoritaile romane ca nu fac nimic pentru a impiedica acesta situatie. Fermierii acuza ca li s-au oferit preturi de 107-108 euro pe tona de grau, in conditiile in care grul se vinde cu 200 de euro la bursa din Milano si cu 170 de euro la cea din Ungaria.
Fermierii sustin ca acesta situatie este determinate de faptul ca producatorii detin doar circa 8% din spatiile de depozitare a cerealelor, restul fiind ale traderilor. In plus, multi fermieri care lucreaza pe credit-furnizor, sau au de acoperit rate la credite sau leasing sunt nevoiti sa accepte preturi derizorii pentru ca trebuie sa-si achite facturile imediat dupa recoltare, fara a mai putea stoca productia.
