Hortifruct, o asociație de legumicultori de la marginea Bucureștiului, a înlocuit pesticidele cu insecte care omoară dăunătorii. Mai precis, asociația importă din Spania insecte care combat dăunătorii, dar și bondari pentru polenizarea plantelor. La pachet, aduse cu avionul. Hortifruct aplică acestă tehnologie pe 170 de hectare de seră atât în ciclul scurt de producție, cuprins între lunile ianuarie și iunie, cât și în ciclul lung, care ține între aprilie și octombrie.
”Pentru polenizare avem nevoie de 10-25 de stupi la hectarul de tomate pentru ciclul lung de producție. Un stup este, de fapt, o cutie cu latura de 40 de centimetri, care adăpostește circa 120 de bondari care sunt eliberați în seră”, a declarat Rovel Petrescu, directorul tehnic al companiei. Pe lângă bondarii pentru polenizare, controlul insectelor în sere este realizat cu ajutorul altor insecte, prădători naturali ai dăunătorilor.
”Importăm, de asemenea, câte un prădător pentru fiecare categorie de insecte dăunătoare. Avem prădători specializați pentru musculița albă, pentru afide, pentru păienjeni. De exemplul, pentru combaterea painjenilor folosim un alt păianjăn mai mare dar mult mai puțin dăunător pentru culturi. Pentru afide, în schimb, folosim o specie de viespe. Prădătorii sunt aduși în tot felul de recipiente – pliculețe, bidonașe sau cutii. Unii sunt aduși în stadiul de larvă și se dezvoltă după ce-i plasăm în seră. Pur și simplu împrăștiem aceste insecte în toate serele. Le punem cam la fiecare două-trei plante, pe frunze, astfel încât prădătorii să fie distribuiți uniform”, a continuat Petrescu.
Costurile pentru produsele ecologice nu sunt mici. Pentru un hectar lucrat cu acestă tehnologie, costul mediu variază, în funcție de categoria de insecte și de ciclul de vegetație în jurul a 7.000 de euro.
”Numai prădătorii ne costă între 5.000 și 7.000 de euro pentru un hectar. La aceștia se adaugă bondarii care costă 800-1.200 de euro la hectar pentru un ciclu scurt, unde este nevoie de 12-14 stupi pentru că, dacă vorbim de un ciclu lung, necesarul se dublează și ajunge pe la 30 de stupi la hectar. Mai este și transportul cu avionul și apoi cu camionul de 7 tone care costa și acesta, în total, vreo 6.000 de euro. Atât bondarii cât și prădătorii îi aducem de la firma Agrobio din Spania.
Facem comanda și în șapte zile ajung la noi. Până anul trecut am lucrat cu o firmă din Olanda, dar acum am găsit-o pe acesta din Spania, de unde cumpărăm mai ieftin. Trebuie să cumpărăm bondari și prădători la fiecare ciclu de producție pentru că, după ce se termină ciclul, mai supraviețuiesc doar o mică parte dintre insecte”, a adăugat Petrescu.
Reprezentanții asociației spun că se concentrează acum pe exporturi, după ce au epuizat potențialul de creștere pe piața românească.
”Aici nu mai avem unde să ne extindem, așa că provocarea sunt acum exporturile. Cea mai mare parte a producției este vândută pe piața românească prin hipermarket-uri. La castravete cam 70% merge pe piața românească, în vreme ce la tomate de-abia asigurăm necesarul pentru piața locală și doar vreo 25% din producție merge la export. Piețele de export sunt Cehia, Germania, Austria și Bulgaria. Ca să pătrundem aici trebuie să vii cu ceva cu care să faci diferența pentru că deja nu mai este loc pe piață. Ca să poți să-i concurezi pe olandezi trebuie să vii cu un produs superior”, a punctat directorul tehnic al Hortifruct.
El admite că legumicultorii din România ezită încă să adopte acestă tehnologie pentru că preferă să lucreze la costuri mai mici.
”De doi ani de zile tot ce este produs la noi este bio. Este o rosie curată și nestresată. Acesta este viitorul, pentru că o roșie fără tehnologia asta trebuie stropită de 3-4 ori pe lună. Ori, la 40 de grade celsius câte sunt în seră vara stresul este enorm pentru plantă. Sunt foarte puțini legunicultori în România care aplică acestă tehnologie. Nici 1% dintre producătorii de legume, iar aceștia sunt toți colaboratori ai noștri”, a conchis Petrescu.
Hortifruct este o organizație înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, scopul fiind promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.
Companiile care fac parte din organizație sunt: Leoser, Berser, Leader International, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit, Lio Agro Com, Ilser Oltenia SRL. Acestea dețin sere încălzite pe o suprafață de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii și 500 de hectare de livezi și alte culturi de câmp.
Circa 35% din producția din acest an, preconizată la 38.000 de tone, față de 36.000 tone în 2012, a fost contractată de țări precum Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia și Slovacia, însă compania vrea să intre și pe alte piețe.
Hortifruct produce, de asemenea, caise, piersici, struguri, prune, cireșe sau pepeni verzi. Producția anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000 tone, la care se adaugă o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.
Organizația a consemnat anul trecut o cifră de afaceri de peste 37 milioane de euro, numai castraveții și tomatele având un aport de 44%.