Problema vânzării terenurilor agricole către străini este mult mai gravă decât lasă să se întrevadă Ministerul Agriculturii, cred fermierii, pentru că, pe lângă suprafeţele cumpărate, străinii au suprafeţe întinse în arendă, cu drept de preempţiune la cumpărare. Din acest motiv, procesul de înstrăinare a terenurilor agricole va continua cu aceeaşi intensitate, astfel că, în scurt timp, străinii vor deţine cu drept de proprietate cam un sfert din suprafaţa arabilă a României. „Pe lângă suprafaţa de un milion de hectare cumpărată de străini în România, aceştia mai lucrează în arendă cam încă pe atâta. Aşadar, 20-25% din suprafaţa de teren arabil a României este lucrată de străini. În acest ritm, în 20-30 de ani nu va mai exista România pentru că tot terenul va fi în proprietatea străinilor”, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România(LAPAR).
Oficialul LAPAR consideră că preluarea trenurilor româneşti a avut loc după un plan bine pus la punct, îndreptat împotriva intreselor românilor.
„Toţi străinii din Germania, din Italia, care au venit în România s-au repezit doar la exploataţii de mii de hectare”, a mai spus preşedintele LAPAR.
Procesul de achiziţie a terenurilor de către străini este departe de a fi încheiat, miza fiind acum terenurile aflate în arendă pentru care au drept de preempţiune la cumpărare.
„Străinii vor cumpăra mai departe terenuri pentru că este un proces declanşat în urmă cu câţiva ani care nu se va opri foarte uşor. Este clar că şi românii vor cumpăra terenuri. Fiecare arendaş va cumpăra din banii adunaţi 10-20 de hectare în fiecare an. Numai că străinii vin şi cumpără câte 100 sau 1.000 de hectare odată”, a declarat Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Agrara 2008, Arad.
Străinii vor prelua o treime din terenuri în câţiva ani
Agricultorii susţin că trebuie să facă faţă unui mediu foarte ostil şi concurenţei neloiale din partea străinilor ceea ce va duce la acumularea de către aceştia din urmă a 25-30% din întrega suprafaţă de teren arabil a României.
„Îi dai voie ăluia să cumpere pământ. Vine cu finanţare nerambursabilă, cu credite, lui îi dă statul totul, iar pe mine statul român nu mă ajută cu nimic. Eu sunt din start perdant în această competiţie. Eu cred că străinii au în arendă între 500.000 şi un milion de hectare de teren, dar cumpără şi arendează în continuare. Cred că în 2-3 ani vor ajunge la 2-3 milioane de hectare”, a declarat Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.
Străinii şi românii, în concurenţă neloială flagrantă
Chiar dacă românii, în lipsa unui minim ajutor din partea statului, se află în concurenţă neloială cu străinii, puternic sprijiniţi de guvernele lor, au mai început, totuşi, să se capitalizeze.
„Să te capitalizezi durează câteva generaţii, dar noi românii tot am mai adunat câte ceva. Fermierii cam au de acum utilaje, şi-au mai construit şi silozuri, aşa că, de acum înainte mai investesc şi în terenuri. În momentul acesta, agricultorii care au lucrat pământul de 10-15 ani au reuşit să se capitalizeze uşor-uşor. Numai că noi nu operăm într-un mediu concurenţial corect pentru că nemţii primesc credite cu dobândă de 3-4% pe an pe 30 de ani, iar nouă băncile ne dau credite cu dobândă de 10% pe cinci ani”, a continuat Andru.
Preluarea de terenuri de către străini este mai pronunţată în vestul şi estul ţării, fenomenul fiind ceva mai atenuat în zona de sud-est.
„La noi în Tulcea, cel puţin, străinii nu au în arendă chiar 10% din suprafaţa arabilă, dar au destul de mult. Eu cunosc un francez şi doi italieni care au împreună vreo 7.000 de hectare de teren. Nunmai francezul are vreo 3.000 de hectare la Mircea-Vodă”, a declarat Mihai Inge, un agricultor din judeţul Tulcea.
Nici în Teleorman nu lipsesc străinii, dar sunt într-un număr mai mic.
„La noi în Teleroman nu sunt aşa de mulţi străini. Sunt, în general, firme mici, aşa că nu cred că străinii au mai mult de 10% din terenuri în arendă. Străinii au mai cumpărat pe ici pe colo pe unde au mai putut, câte un hectar-două.(…) Eu unul dacă aş avea tren de dat în arendă nu l-aş da la străini. L-aş da tot la români pentru că măcar te înţelegi cu ei”, a spus Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă „Asomar” Teleorman.
