Analiza Agra Asigurari: 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel putin un risc in 2025. Inghetul tarziu de primavara la cultura de mar va fi acoperit in portofoliu din 2026. Cea mai mare despagubire achitata pentru o livada de mar a depasit 300.000 de lei.
Agra Asigurari, liderul national in domeniul asigurarilor agricole, anunta ca inghetul tarziu de primavara ramane unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din Romania. Dupa un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurari ofera fermierilor protectie extinsa pentru cultura de mar incepand cu stadiul de vegetatie BBCH 57 (buton floral roz) – momentul de maxima sensibilitate fiziologica a pomului.
Anul trecut, la nivel national, aproximativ 8.800 hectare de plantatii pomicole (toate speciile) au fost afectate de inghetul tarziu, cu pierderi intre 30% si 100% in judetele Bistrita-Nasaud, Constanta si Arad. In unele zone ale tarii, temperaturile au coborat pana la -7,3 °C in perioadele de inflorire, se arată într-un comunicat al Agra Asigurari.
In Bistrita-Nasaud, statiunile de cercetare din zona au raportat temperaturi de pana la -5,5 °C in luna aprilie, exact in perioada sensibila de inflorire. In multe plantatii de mar din zonele pomicole traditionale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromisi. Practic, in numeroase livezi, potentialul de productie a fost pierdut inainte ca fructele sa apuce sa se formeze, ceea ce a transformat sezonul intr-unul aproape compromis din start.
In Constanta, cel mai afectat judet din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate in bazinele pomicole din centrul si sudul judetului, in special in localitatile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia si Ostrov. Gradul de afectare la mar a variat intre 35% si 60%. Desi marul infloreste mai tarziu decat speciile samburoase, care au fost aproape integral calamitate in zona, inghetul din luna mai a surprins cultura in faza de legare a fructului – un moment critic pentru stabilirea productiei finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „inghet de radiatie”. In noptile senine si fara vant, aerul rece s-a acumulat pe vai, afectand puternic livezile situate in zonele joase, in timp ce plantatiile amplasate pe dealuri au inregistrat pierderi mai reduse.
In Arad, din cauza scaderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi intre 20% si 50%, inclusiv in exploatatiile dotate cu echipamente de protectie, precum tunuri de aer cald.
Aceste diferente regionale confirma faptul ca inghetul tarziu de primavara nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influentat de momentul biologic al culturii, microclimat si amplasarea plantatiei – factori care trebuie integrati in mod riguros in evaluarea si gestionarea riscului.
In portofoliul Agra Asigurari, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel putin un risc in 2025, iar cultura marului a reprezentat 35% din totalul despagubirilor platite pe segmentul pomicol. Cea mai mare despagubire achitata pentru o livada de mar a fost de 302.748 lei, catre o ferma din judetul Vrancea.
„Inghetul tarziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuala. Alternanta dintre temperaturile ridicate din februarie-martie si revenirea brusca a valorilor negative in aprilie expune cultura de mar intr-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de inghet tarziu de primavara incepe in functie de stadiul biologic al culturii, nu de o data din calendar”, declara Horia Adrian-Lupu, Director General al Agra Asigurari.
Polita acopera atat pierderea cantitativa, cat si deprecierea calitativa a fructelor – inele de inghet, leziuni, necroze interne sau deformari care declaseaza merele din categoria pentru consum in stare proaspata catre procesare. Evaluarea se realizeaza individual, conform standardelor europene de calitate, iar despagubirea reflecta nivelul real al pierderii.
Determinarea productiei nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, inaltimea coroanei si densitatea plantatiei. Pentru plantatiile de peste 5 ani, potentialul de productie este calculat matematic, oferind o baza transparenta si obiectiva pentru stabilirea pierderilor.
„Intr-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiara. Rolul nostru este sa preluam riscul meteo si sa oferim stabilitate intr-un sector tot mai expus”, afirma Horia Adrian-Lupu.
Intr-un context in care frecventa ingheturilor tarzii a crescut semnificativ in ultimul deceniu, iar cultura de mar a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esentiala. Protectia financiara nu mai este un instrument optional, ci o componenta strategica a managementului unei exploatatii pomicole.
„Pomicultura moderna inseamna investitii mari, tehnologie si profesionalizare. Nu este sustenabil ca un singur episod de inghet sa anuleze munca si capitalul unui an intreg. Obiectivul nostru este sa oferim fermierilor stabilitate si capacitatea de a merge mai departe, indiferent de provocarile climatice”, mai spune Horia Adrian-Lupu., care subliniaza: „Informatiile pe care le-am prezentat au caracter informativ, iar conditiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurari sunt cele prevazute in documentele contractuale in vigoare”.
Agra Asigurari isi continua astfel angajamentul de a adapta permanent produsele la realitatile din teren, oferind solutii specializate pentru un sector agricol tot mai expus riscurilor climatice.
Despre Agra Asigurari
Incepand cu 2016, compania Agra Asigurari ofera produsele sale de asigurare fermierilor din Romania, fiind singurul asigurator specializat pe domeniul agricol. Prin dezvoltarea permanenta a paletei de produse, compania ofera asiguratilor cele mai bune solutii pentru prevenirea efectelor climatice. Agra Asigurari garanteaza cea mai rapida si moderna evaluare de daune din Europa. Astfel, ajutorul rapid si nebirocratic in caz de dauna este principiul de baza al societatii Agra Asigurari.
Informatiile prezentate au caracter informativ, iar conditiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurari sunt cele prevazute in documentele contractuale in vigoare.
