Dupa cum bine se stie, cea mai mare parte a fondurilor alocate prin PNDR 2014 – 2020 a mers catre fermierii mari si mai putin catre cei mici, defavorizati din acest punct de vedere. Lucrurile s-ar putea schimba insa semnificativ in Viitorul Plan Strategic, care va inlocui actualul PNDR, sau cel putin asa isi doresc reprezentantii Federatiei Nationale a Grupurilor de Actiune Locala (FNGAL). Pe scurt, linii de finantare diferentiate pentru micii fermieri, fata de cei mari si mai multi bani pentru GAL-uri, sunt doua dintre principalele obiective avute in vedere de conducerea Federatiei.
„Am lansat o provocare in prezenta oficialului Ministerului Agriculturii (n.red – Daniel Crunteanu, secretar de stat): in viitorul Plan Strategic, care va inlocui actualul Plan National de Dezvoltare Rurala, sa asiguram linii de finantare diferentiate pentru micii fermieri, fata de cei mari. Aceasta abordare va putea asigura accesul corespunzator la finantare pentru agricultori indiferent ca au o dimensiune mai mare sau mai redusa. De asemenea am solicitat ca finantarea GAL-urilor sa fie crescuta avand in vedere faptul ca noi implementam unele dintre cele mai delicate masuri de dezvoltare rurala, asa cum este cazul celor dedicate asocierii fermierilor”, a declarat Alexandru Potor, presedintele FNGAL in cadrul conferintei “Rolul GAL-urilor in dezvoltarea Formelor Asociative din Agricultura” de la Agriplanta.
Cu ocazia Targului Agriplanta, desfasurat la Fundulea, FNGAL a initiat o dezbatere privitoare la modul in care Grupurile de Actiune Locala pot finanta dezvoltarea cooperativelor si a grupurilor de producatori, arata Alexandru Potor intr-o postare pe contul sau de FB. La reuniune a fost prezent si secretarul de stat din MADR Daniel Crunteanu, ocazie cu care a fost abordata si situatia masurilor de cooperare din Strategiile GAL.
Potrivit unei analize realizate de Centrul Roman de Politici Europene (utilizand date ale Oficiului National al Registrului Comertului), Romania avea, in 2015, un numar de 743 cooperative agricole, din care 73% nu inregistrau activitate economica. Aceasta insemana ca la momentul scrierii Strategiilor de Dezvoltare Locala GAL – SDL (n.b. in jurul anului 2015) doar 200 cooperative agricole functionau efectiv in tara noastra.
„Aceste date de context sunt importante pentru ca arata angajamentului celor 239 GAL-uri din Romania care si-au propus prin Strategii sa infiinteze noi cooperative si sa finanteze investii dedicate formelor asociative din agricultura”, sustine Potor.
Pana in acest moment AFIR a primit 52 de Cereri de finantare care vizeaza infiintarea si investitii corporale la nivelul cooperativelor si grupurilor de producatori prin intermediul Grupurilor de Actiune Locala.
Citeste si Vin banii pentru sprjinul cuplat in sectorul vegetal pentru anul 2018
Fostul secretar de stat in MADR mai arata ca in discutiile purtate cu reprezentantii Egis (furnizorul care a castigat un contract de servicii cu MADR care are drept obiectiv infiintarea unui numar de aproximativ 350 cooperative si grupuri de producatori) a rezultat ca in acest moment infiintarea de noi cooperative urmareste tendinta de polarizare din agricultura romaneasca.
Pe de o parte, se creaza cooperative care cuprind mari fermieri care vizeaza in principal cresterea puterii de negociere cu marii traderi (atat pe partea de vanzare a productiei agricole, cat si pentru cumpararea de imput-uri la preturi reduse), precum si pentru optimizarea fiscala a activitatii acestor exploatatii agricole.
Iar pe de alta parte, avem cooperativele care sustin asocierea micilor fermieri pentru a le asigura, cel putin accesul la elemente de baza ale activitatii agricole (furnizarea de informatii, organizarea vanzarii, utilizarea in comun a echipamentelor etc.)
Citeste si MADR: Rosiile romanesti din Programul Tomata sunt sigure pentru consum
„Am apreciat ca in acest moment GAL-urile urmaresc cu predilectie sustinerea acestei a doua categorii de fermieri pentru ca acestia sunt cei mai defavorizati, iar accesul lor la resurse este foarte limitat – in acest context prezenta expertilor Grupurilor de Actiune Locala in teritoriu devine un element esential al acestui model de dezvoltare a comunitatilor”, afirma Potor.
Fonduri mai mari post 2020
Alexandru Potor, presedintele Federatiei Nationale a Grupurilor de Actiune Locala (FNGAL), unul dintre oamenii care au gestionat cel mai bine fondurile europene in Romania, sustine ca are ca obiectiv o crestere importanta a ponderii procentului care va fi alocat FNGAL in viitorul exercitiu financiar, pana la 14%, fata de 7% (620 mil. euro – 239 GAL-uri), in programul actual.
La acest moment, FNGAL are in portofoliu un numar de circa 12.000 proiecte, din care 7.000 sunt contractate, iar 5.000 sunt in diverse faze. Federatia acopera undeva la 93% din spatiul rural, in conditiile in care are 185 de membri.
Principalele linii de finantare in actualul exercitiu financiar au vizat dezvoltarea fermelor, investitii in turism, servicii non-agricole, instalarea tinerilor fermieri, dezvoltarea de asociatii si de cooperative (numai prin GAL-uri exista peste 150 de proiecte de infiintare de cooperative depuse), infrastructura sociala sau conectivitatea la internet de mare viteza. Valoarea fondurilor accesate in cadrul unui proiect a fost de pana la 200.000 euro, cofinantarea fiind de 50%.
