Pretul graului romanesc se formeaza de catre trader in portul Constanta, dupa ce este cumparat de la fermieri, acestia din urma fiind inafara jocului din cauza ca nu au putere de negociere, fiind nevoiti sa vanda direct din camp imediat dupa recoltare din lipsa spatiilor de depozitare. Din acest motiv participarea fermierilor pe bursa in speranta obtinerii unor preturi mai bune este exclusa.
“Pretul graului romanesc se formeaza dupa ce se cumpara in Portul Constanta, nu la fermier acasa. Calitatea si pretul lui de export se formeaza dupa ce se cumpara. Nu e bine. El trebuie sa fie la fermier. Avem un millon de tone la Iasi, dar avem depozitarea de 500.000 de tone. Pana noi nu avem sistemul de depozitare pus la punct, nu vom putea lucra nici pe sistemul bursier. De exemplu, eu vreau sa fac pentru anul viitor. Cat grau produc?”, a aratat presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS) Valeriu Tabara la conferinta de presa organizata cu ocazia Zilei Florii Insorite la Iasi.
El a dat exemplul sistemului american unde fiecare ferma beneficiaza de spatii proprii de depozitare suficiente pentru a-i permite sa intre pe bursa.
“Fiecare ferma, oricat de mare este, si iau modelul american, are locul de depozitare bine facut. Produci 50 de tone, silozul este de 50 de tone. Produci 200 de tone, atunci silozul este de 200 de tone. El este inscris apoi in sistemul de burse, de la Chicago sau la nivelul Golfului Persic”, a precizat presedintele ASAS.
Prea putine silozuri
Prin contrast, in Romania exista un deficit de circa 20 de milioane de tone in ceea ce priveste spatiile de stocare, care pot adaposti acum doar jumatate din productia anuala totala.
“Eu cand m-am dus la minister in 2010 am facut o evaluare a spatiilor de depozitare in Romania. Erau 17 milioane de tone. Noi, modernizate. Dar Romania are nevoie de o capacitate de pana la 40 de milioane de tone”, a mai spus Tabara.
Oficialul a mai scos in evidenta modul profund disfunctional prin care statul roman abordeaza aceasta problema.
“Mai avem o problema pe care eu am intalnit-o la minister (Ministerul Agriculturii – n.r.) cand m-am dus in 2010. De exemplu, Timisul nu mai avea dreptul sa-si faca proiecte de spatii de depozitare pe PNDR pentru ca avea capacitatea asigurata. Fals! Cine a stabilit astfel de parametri nu stiu! Trebuia sa ma duc in Caras-Severin ca sa iau aprobare pentru un siloz in Timis”, a evidentiat presedintele ASAS.
Se pare ca rigiditatea in gandire si lipsa specialistilor din minister sunt, de fapt, cauza problemei.
“Poti sa ierarhizezi in cadrul unei masuri elemente care sunt o prioritate absoluta”, a conchis Tabara.
One thought on “Tabara: Pretul graului romanesc se formeaza in port, dupa ce e cumparat de la fermieri; avem doar 50% din capacitatea de stocare necesara de 40 mil. tone”