V-ati pus vreodata intrebarea cum va evolua alimentatia in urmatoarele decenii sau ce vom pune pe masa? Intr-o lume care evolueaza atat de repede, cu schimbari majore de la o zi la alta, este de asteptat ca si in domeniul alimentatiei sa aiba loc transformari importante, mai ales ca populatia globului este in crestere, iar foametea este un fenomen prezent in multe parti ale globului. Florin Luca, chief economist CEC Bank, sustine ca exista doua cai care trebuie avute in vedere vis-à-vis de tendintele asteptate a se manifesta in viitorul apropiat, daca ne luam dupa opiniile expertilor.
«Prima cale ne face sa credem ca se vor gasi din ce in ce mai multe substitute pentru alimentele actuale: carne artificiala, alge, insecte, ce sunt dealtfel deja consumate de aproximativ 2 miliarde de persoane. Putem deveni astfel din ce in ce mai vegetarieni, intorcandu-ne la radacinile istoriei umanitatii», a declarat Florin Luca, chief economist CEC Bank, in cadrul conferintei FoodIntelForum organizata in data de 18 iunie la ASE Bucuresti.
Al doilea scenariu ne poate duce cu gandul catre o cale benefica și pentru Romania: dezindustrializarea alimentatiei. Acest scenariu este dealtfel preconizat de FAO (Organizatia pentru Alimentatie și Agricultura a Natiunilor Unite). FAO imagineaza un model ideal de alimentare a Umanitatii prin mijloace exclusiv bio.
«Dar produsele bio sunt cu 40-70% mai scumpe decat produsele conventionale. Este oarecum explicabil… Pentru productia de branzeturi bio, in Franta, de exemplu, este interzis mulsul vacilor cu roboti, pentru a nu le stresa. Daca luam ca exemplu morcovii… In sistem bio, randamentul in tarile occidentale este de 50 de tone la hectar, in timp ce in sistem conventional se obtin 100 de tone la hectar… Cheltuielile cu mana de lucru și mecanizarea sunt superioare in sistem bio. Astfel de cheltuieli, specialiștii o știu, nu pot fi comprimate foarte mult», a mai spus Luca.
Pe de alta parte, vor fi necesare reglementari foarte stricte pentru gigantii industriei agro-alimentare, dar și pentru consumatori, care vor avea nevoie de livrari de proximitate.
Aceste ipoteze vor fi foarte greu de pus in practica, pentru ca vorbim despre transformari de amploare ale societatii. Și cum transformarile sociale au in general fie o dimensiune organica, fie una revolutionara, este probabil ca, la scara planetara, urmatoarea mare revolutie sa fie generata de ratiuni agro-alimentare.
Confruntarea dintre populism și principalii actori ai mondializarii, marile corporatii internationale, aduce in prim-plan tema apararii producatorilor agricoli autohtoni, dar nu identifica deocamdata solutii concrete, valabile pe termen lung. Singurul demers strategic de anvergura este Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene, de care beneficiaza toate statele membre, inclusiv tara noastra, apreciaza Florin Luca.
