Fermierii si distribuitorii romani de inputuri agricole se confrunta cu provocari fara precedent. O combinatie de factori, printre care redresarea economiei in Uniunea Europeana si perturbarea multor lanturi de aprovizionare din intreaga lume, conduc la tensiuni puternice pe pietele de materii prime si de factori de productie. Preturile energiei ating noi niveluri, in timp ce alte costuri de productie, cum ar fi ingrasamintele, combustibilii, semintele, utilajele si furajele, au cunoscut, de asemenea, cresteri bruste ale preturilor, reducand marjele de profit ale fermierilor si distribuitorilor dincolo de nivelurile acceptabile.
In plus, nivelul crescut al inflatiei, rezultat al pandemiei de COVID-19 alaturi de agravarea conflictelor geopolitice si de seceta pedologica, sunt resimtite profund de agricultorii romani. Anul trecut, Ministerul Agriculturii anunta ca peste 16.000 de fermieri afectati de seceta pedologica, pe o suprafata de circa 250.000 hectare de culturi infiintate in toamna anului 2021, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant financiar in valoare de 365 de milioane de lei, fonduri care, spun fermierii, nu sunt suficiente.
Sectorul agricol a fost influentat si de majorarea preturilor la ingrasaminte pe baza de azot, care au inregistrat cresteri de la 900 lei/tona in 2020, la peste 4.000 lei/tona in 2021. In plus, acestor cresteri de preturi li se adauga si o crestere a pretului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% si a motorinei cu 21%, aratau datele prezentate de presedintele Asociatiei Fermierilor din Romania, Daniel Banoiu, la finalul anului 2022.
Compania Tarfin, un agrifintech international, a carei misiune este sa sprijine distribuitorii de inputuri agricole si fermierii pentru a putea sa isi continue businessurile prin accesul la credite avantajoase, a analizat provocarile agriculturii romanesti si ale entitatilor implicate in mod direct. Astfel, Tarfin a realizat o serie de interviuri in profunzime cu 8 fermieri si distribuitori de inputuri agricole din diferite regiuni ale tarii, pentru a afla care sunt greutatile cu care acestia s-au confruntat, cum au incercat sa le combata si care sunt planurile acestora pentru anul agricol in curs.
Fermierii intervievati in acest studiu cultiva intre 5 si peste 50 hectare de teren, avand culturi de cereale si legume, in timp ce distribuitorii de inputuri agricole intervievati au un portofoliu de peste 100 de fermieri, furnizandu-le toata gama de inputuri necesare pentru cultivare, de la seminte, pana la materiale si ingrasaminte.
Evolutia recoltei agricole in 2022
Potrivit cifrelor prezentate la finalul anului trecut de Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea, Romania a avut in anul 2022 cea mai mica productie de porumb din ultimii 15 ani, principala cauza a acestui bilant fiind seceta, care a diminuat recolta cu aproximativ 40-50% fata de anii trecuti. In anul precedent, productia medie a fost de doar 3.000 de kg la hectar, fata de 5.000-6.000 kg, in anii trecuti.
De asemenea, si productia de floarea soarelui a avut de suferit, cantitatea recoltata in 2022 atingand circa 2 milioane de tone, acest bilant fiind la aproximativ 70% din productia medie a ultimilor ani.
Singura cultura la care s-au obtinut rezultate satisfacatoare in anul 2022 a fost cea de grau, care are ca perioada de recolta inceputul verii si nu a fost afectata semnificativ de seceta pedologica. Astfel, in 2022 au fost recoltate 9 milioane de tone de grau, cu 13% sub nivelul anului 2021. Cu toate acestea, productia medie la hectar este in continuare sub cea din alte state din Uniunea Europeana, de 4.2 tone, fata de Franta – 7 tone la hectare, Germania – 7.6 tone la hectar sau Polonia – 6.2 tone la hectar. Varful productivitatii pentru grau a fost atins de Danemarca si Olanda, care au obtinut recolte de 8.6 tone la hectar, dublu fata de Romania, arata datele publicate de Parlamentul European.
Impactul cresterii pretului la motorina
Cresterea pretului la motorina este unul dintre factorii cheie care au contribuit la diminuarea recoltei agricole si ingreunarea activitatii fermierilor. Potrivit datelor publicate in cadrul portalului Peco Online, preturile la pompa ar urma sa creasca cu aproximativ 3% in urmatoarea perioada.
„Preturile la motorina au fost si raman inca ridicate, iar acest lucru se reflecta in mod direct in costurile de infiintare a culturilor si in profitabilitatea acestora”, spune Marius Darjan, fermier din judetul Braila care cultiva peste 50 de hectare de teren agricol, care a fost afectat de cresterea preturilor la combustibil.
Si Ane Mari Surugiu, fermier roman in varsta de 28 de ani, care cultiva peste 10 hectare de grau in sud-estul tarii, porumb si usturoi, spune ca productia sa a fost influentata de cresterea pretului la motorina.
„Motorina a ajuns la un pret exagerat. Pentru a putea face agricultura in continuare, noi, fermierii mici, avem nevoie de scaderea pretului la motorina sau de un ajutor venit din partea autoritatilor. La nivel mic este greu sa rezisti, fata de fermierii mari, care au puterea sa negocieze preturile in avantajul lor”, povesteste Ane Mari Surugiu.
Lipsa unor subventii ar putea duce la falimentul micilor fermieri
Agricultura din Romania nu a fost singura din Uniunea Europeana care a avut de suferit din cauza secetei, razboiului sau a pandemiei de COVID-19. Totusi, in alte tari europene, fermierii au primit ajutoare mult mai consistente decat cei din Romania. De pilda, nivelul subventiilor agricole din Ungaria este mai mare decat in Romania in sectorul culturilor vegetale. Fermierii maghiari vor incasa 147 de euro pentru un hectar de suprafata cultivata, dar micii fermieri, cei care au sub 10 hectare, vor primi in plus o plata redistributiva de 80 de euro la hectar, potrivit datelor Comisiei Europene.
Intr-o scrisoare adresata autoritatilor in martie 2023, de catre Federatia Nationala Pro Agro, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) si Uniunea Nationala de Ramura a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), se mentiona faptul ca fermierii romani risca sa ajunga in faliment daca nu primesc un ajutor financiar.
„Consideram ca fara acordarea unui ajutor financiar de minimum 100 euro/tona de produs pentru marfurile agricole blocate in magaziile sau in silozurile fermierilor in aceasta perioada, vom discuta de falimentul fermierilor romani, in anul 2023″, afirmau reprezentantii fermierilor in scrisoare.
In lipsa sustinerii din partea autoritatilor, o parte dintre fermierii romani vor fi in prag de colaps in 2023, avand in vedere acest cumul de factori care influenteaza negativ agricultura.
„Am luat un credit in valoare de 80.000 de lei pentru a achita datoriile catre furnizori. Nu am avut alta solutie, a fost un an secetos, iar in lipsa sustinerii din partea autoritatilor, sunt foarte aproape de colaps”, spune Lucica Eremia, fermier in varsta de 46 de ani, care cultiva peste 40 de hectare de teren agricol, cu grau, porumb, lucerna si rapita.
Seceta extrema si lipsa sistemelor de irigatii, provocari majore pentru producatorii agricol
Romania s-a confruntat in 2022 cu o seceta extrema, fenomen care a afectat recoltele agricole. Daca fermierii ar fi beneficiat de un sistem national de irigatii performant, efectele negative aduse de seceta ar fi putut fi limitate.
Majoritatea fermierilor intervievati pentru acest studiu au adus in discutie lipsa unor sisteme de irigatii performante si faptul ca se roaga sa ploua, pentru ca recoltele de anul acesta sa fie la niveluri acceptabile.
„Nu avem sisteme de irigatii, stam la mila ploii. S-a distrus tot ce era. Achizitionarea privata a unor sisteme de irigatii este extrem de costisitoare, iar momentan nu ne permitem sa optam pentru asa ceva, desi ne-ar ajuta enorm. Din partea autoritatilor nu avem niciun ajutor pentru aceste nevoi”, povesteste Marian Ionut Stefanica, fermier care cultiva peste 80 de hectare de grau, orz si porumb.
Chiar si in conditiile in care in unele regiuni exista sisteme de irigatii functionale, fermierii spun ca Romania se confrunta si cu fenomenul de seceta atmosferica, din cauza temperaturilor extreme.
„Seceta este un fenomen care afecteaza foarte mult agricultura. Spre exemplu, culturile de legume nu pot rezista fara sisteme de irigatii. La noi, sistemele de irigatii pornesc in luna aprilie. Daca seceta pedologica o putem combate cu apa, din pacate ne confruntam si o seceta atmosferica. Spre exemplu, la o cultura irigata prin aspersie, intervin probleme daca afara sunt 35-40 de grade celsius. Trebuie sa irigam noaptea sau in perioade mai racoroase, acest lucru afectandu-ne programul”, explica fermierul Marius Darjan.
In conditiile in care ajutorul din partea autoritatilor pentru a face fata secetei extreme este foarte limitat, spun fermierii, incearca sa atenueze din impactul acestui fenomen pe cont propriu.
Si Carmen Alina Brancu, fermier din judetul Timis, a fost afectata in anul precedent de seceta. Aceasta are un total de 6 hectare, dintre care 4.35 sunt in camp.
„Seceta ne afecteaza foarte mult. Ne-am forat singuri puturi si am adus furtune pentru a iriga. La noi, in zona Timisului, nu exista nimic de la stat, doar prin fortele proprii incercam sa facem intr-un fel sau altul fata secetei extreme cu care ne confruntam aproape in fiecare an”, povesteste fermierul Carmen Alina Brancu.
Metodele de cultivare la culturile de cereale si legume
In Romania fermierii opteaza atat pentru cultivarea culturilor de camp, cat si pentru legumicultura, ambele tipuri de culturi fiind populare. Fiecare cultura insa are particularitatile sale sale, de la infiintare, lucrari de ingrijire si fertilizarea, pana la recoltarea si combaterea bolilor si daunatorilor.
Prin interviurile care stau la baza acestui studiu, Tarfin a vrut sa afle daca exista diferente intre a cultiva legume si cereale, avand in vedere ca multi fermieri romani opteaza pentru ambele tipuri de culturi.
„Exista diferente foarte mari intre a cultiva cereale si legume. Cerealele se infiinteaza prin insamantare, direct in camp, in timp ce legumele necesita o etapa intermediara, se infiinteaza rasadul intr-un spatiu protejat, fiind ulterior transportate in camp. Pe parcursul vegetativ, legumele necesita aproape tot timpul munca manuala, procesul de ingrijire fiind mult mai dificil decat in cazul cerealelor. Totodata, nivelul de apa necesar culturilor de legume este exponential mai mare decat cel necesar pentru cereale”, explica fermierul Marius Darjan.
Spre deosebire de cereale, care au si ele nevoie de apa, legumele sunt aproape imposibil de cultivat fara sisteme de irigatii performante.
„Pentru a cultiva legume este nevoie de foarte multa apa, iar noi nu avem sisteme de irigat si de asta am optat pentru cereale”, spune fermierul Marian Ionut Stefanica
Si fermierul Carmen Alina Brancu spune ca fermierii cu suprafete mari de teren opteaza pentru culturile de cereale.
„Pe suprafete mici nu este rentabil sa insamantezi cereale, legumele fiind de preferat, daca exista sisteme de irigatii. Legumele sunt mult mai pretentioase decat cerealele, dar sunt mai rentabile financiar in cazul in care nu ai o suprafata foarte mare de teren”, spune fermierul Carmen Alina Brancu.
Provocari ale distribuitorilor de inputuri agricole
Distribuitorii de inputuri agricole au fost si ei afectati de inflatie, iar seceta si preturile mari la combustibili au influentat puterea de cumparare a fermierilor, fapt ce a avut reverberatiei asupra contractelor pentru ingrasaminte si alte inputuri.
Alina Deacu, reprezentanta unei firme distribuitoare de inputuri agricole aflata pe piata din anul 2014, spune ca businessul a fost afectat de scumpirea galopanta a gazelor si energiei.
„Preturile la inputuri au suferit scaderi si am fost nevoiti sa vindem in pierdere. Noi comercializam doar ingrasaminte chimice, azotat si complexe. Nu avem seminte, pesticide, sau altfel de inputuri. In trecut, ne bazam aprovizionarea pe combinatul Azomures, care a avut probleme de functionare, fiind nevoiti sa ne orientam catre importuri. Spre exemplu, noi am avut circa 8.000 de tone de inputuri agricole cumparate cu 4.500 de lei + TVA per tona, pe care le-am vandut la 3.000 + TVA. In 2022, fata de anul precedent, compania a suferit pierderi de aproximativ 10-15%”, spune Alina Deacu, director vanzari AgroMures.
La randul sau, Bogdan Silviu Alexandru, fondator al unei firme de distributie inca din anul 2012, cu o cifra de afaceri de 3 milioane de euro, spune ca fermierii au inceput sa reduca semnificativ din cantitatile de fertilizanti necesare sanatatii culturilor, astfel ca vanzarile au scazut.
„Cu toate ca legumele trebuie sa beneficieze de un program de fertilizare adecvat si sunt necesare mai multe produse decat la culturile mari, de cereale, fermierii care au culturi de legume au fost primii care au redus fertilizarile. Din acest motiv, business-ul a inregistrat o scadere la nivelul vanzarilor, iar productia de seminte a scazut drastic. Pentru a rezolva acest deficit, ne dorim sa introducem in portofoliul nostru noi soiuri de seminte. Noi am fi ajutati mult daca subventionarea care s-ar face la fermieri ar fi realizata mai uniform, fara favorizarea unor culturi in detrimentul celorlalte. Spre exemplu, daca vorbim strict de horticultura, exista mai multe programe care favorizeaza cultivarea tomatelor, ocolind celelalte culturi”, explica distribuitorul Bogdan Silviu Alexandru, partener Tarfin.
Tarfin, „colacul de salvare” pentru fermieri
Tarfin, companie Agri-FinTech care ii sprijina pe distribuitori si fermieri, oferindu-le suport financiar cu plata la recolta, a fost aproape de acestia in ultimul an, printr-un portofoliu de aproximativ 150 de distribuitori de inputuri agricole si solutii care sprijina fermierii mici si mijlocii.
Tarfin le ofera distribuitorilor cu care lucreaza o platforma digitalizata in care acestia introduc datele de identificare ale fermei si cateva informatii despre produsele pe care intentioneaza sa le comercializeze, iar compania analizeaza cererile prin echipa sa de specialisti. Mai departe, daca datele sunt fezabile, platforma genereaza documentatia necesara pentru finantare.
„Cunoastem bine faptul ca agricultura din Romania traverseaza o perioada grea si este subfinantata. Am fost aproape de distribuitorii si fermierii din toate zonele tarii, straduindu-ne sa le intelegem problemele si sa venim catre ei cu solutii rapide, care i-au ajutat sa traverseze aceasta perioada plina de turbulente”, a declarat Adina China Birta, manager Tarfin.
Pentru Alina Deacu, reprezentant al unei firme de distributie al inputurilor agricole, Tarfin a insemnat sprijin financiar pentru continuarea business-ului.
„Tarfin ne-a sustinut mult, pentru ca noi nu puteam singuri sa le oferim finantare clientilor. In acest mod, am putut sa obtinem fondurile necesare eficientei business-ului. Clientii nostri, fermierii, au avut probleme cu disponibilitatea financiara, iar Tarfin ne-a sustinut si aici, prin finantarea lor”, povesteste Alina Deacu.
Prin solutia financiara prin care fermierii pot plati fondurile accesate la recolta, Tarfin i-a ajutat pe fermieri sa depaseasca o perioada marcata de inflatie si seceta extrema.
„Termenul de plata la recolta este optim si ma avantajeaza, neavand toata suma de bani necesara pentru a investi intr-o anumita cultura si ma ajuta foarte mult. Asa pot cumpara graul si porumbul, le pot achita la termen. Daca as fi investit toti banii pe care ii aveam intr-o singura runda pe seminte nu as mai fi putut achizitiona insecticide sau alte substante necesare evolutiei sigure a culturilor”, povesteste fermierul Beatrice Ane Mari Surugiu despre sprijinul Tarfin.
Cum au reusit fermierii si distribuitorii sa isi eficientizeze businessurile intr-o perioada de incertitudine economica
Fermierii si distribuitorii romani de inputuri agricole sustin ca desi au avut parte de multe greutati, nu au renuntat si au incercat sa eficientizeze modul in care isi desfasurau activitatea pentru a ramane in piata.
„Am incercat sa automatizam o parte din procesele repetitive din businessul nostru de distributie. In acest moment, am automatizat aproape tot ceea ce tine degenerarea de documente sau comenzi. Ne bazam foarte mult pe tehnologie si pe oportunitatile oferite de mediul online in relatia cu clientii. Am integrat un sistem de preluare a comenzilor eficient si modern, extinzand paleta de produse oferite, iar asta s-a intamplat intr-un ritm mai accelerat in ultimul an. Cu toate acestea, in 2022 am avut o crestere modesta fata de anul precedent, de pana in 10%. 2022 a fost un an in care ne-am chinuit cu cresterea preturilor la ingrasaminte. Si razboiul a influentat destul de mult. Noi lucram foarte mult cu fermierii care cultiva legume, iar oamenii au fost mai reticenti la a folosi inputuri agricole, asadar valoarea medie pe comanda a scazut considerabil”, povesteste distribuitorul Bogdan Silviu Alexandru.
Fermierii care au avut posibilitatea si-au achizitionat singuri sisteme de irigatii, in speranta ca fermele lor vor continua sa aiba recolte bune.
„Fata de anii trecuti, am achizitionat un tambur de irigare, care sper sa ma ajute si sa influenteze pozitiv rezultatele pe care le voi avea la recolta. Am inceput inca din anii trecuti sa fac mici ajustari si sa imbunatatesc produsele tehnologice, iar acum incerc sa mentin acest demers”, spune fermierul Marius Darjan.
Cum va arata sectorul agricol in 2023
Fermierii si distribuitorii se tem ca, in conditiile in care preturile vor continua sa oscileze, iar subventiile primite de la autoritati sa ramana mici, s-ar putea ajunge la situatii in care sa nu isi mai poata pastra fermele functionale.
„Nici nu stim ce planuri sa ne mai facem, pentru ca ne este extraordinar de greu. Nu avem bani si totul este foarte scump. Un tambur de irigatii costa foarte mult si ne luptam singuri cu seceta. Noi nu ne putem permite un astfel de tambur, deoarece bancile nu ne mai acorda credite, avand deja imprumuturi facute. Nu mai utilizam ingrasaminte ca inainte, chiar am injumatatit cantitatea de inputuri pe care o foloseam la porumb. De asemenea, incercam sa reducem si tratamentul facut la grau, sa ne limitam la o singura procedura, daca in anii trecuti faceam doua sau trei. Am avut noroc cu ajutorul oferit de Tarfin, pentru ca daca nici acesta nu exista, nu puteam duce productia la bun sfarsit”, explica fermierul Lucica Eremia.
De asemenea, cerealele din Ucraina, tranzitate sau vandute in Romania, au destabilizat fermele romanesti. Fermierii spun ca daca acest trend va continua, situatia s-ar putea agrava si mai mult.
„Anul trecut am reusit sa ne descurcam, cat de cat, cu vanzarile cerealelor. In acest an nu stim ce va fi, avand in vedere cantitatea mare de cereale care intra in Romania din Ucraina. Anul trecut au fost oameni care au ramas cu cereale pe stoc si au fost nevoiti sa le vanda la jumatate de pret, din cauza acestei cantitati de cereale venita din Ucraina”, spune fermierul Marian Ionut Stefanica.
In ceea ce priveste temerile pe care agricultorii romani le au fata de influenta pe care cerealele din Ucraina le-ar putea avea asupra lor, Romania si alte 4 state UE au cerut, la finalul lunii martie, reintroducerea taxelor vamale pentru produsele agricole ucrainene.
Potrivit unui articol Reuters de la finalul lunii martie, premierii din Bulgaria, Polonia, Romania, Slovacia si Ungaria au solicitat, intr-o scrisoare transmisa presedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reintroducerea taxelor vamale asupra produselor agricole ucrainene daca afluxul acestor produse, care impinge in jos preturile pe pietele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace. Mai mult, la mijlocul lunii aprilie, Polonia si Ungaria au interzis importul de cereale din Ucraina, iar Slovacia vanzarea acestora. Tot in luna aprilie, Ministrul agriculturii, Petre Daea, l-a informat in pe omologul sau ucrainean, Mikola Solski, ca Romania va sigila si monitoriza toate transporturile de cereale din tara vecina.
Inflatia crescuta, preturile mari la combustibili, alaturi de seceta pedologica, transforma anul 2023 intr-un an dificil fermierii romani care trebuie sa caute solutii si sa mentina la un nivel ridicat productia agricola, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei.
Atat fermierii, cat si distribuitorii, se declara afectati de acesti factori, ajungandu-se la situatia in care continuitatea afacerilor agricole sa fie puse sub semnul intrebarii. In conditiile in care sistemele de irigatii nu vor fi extinse, fermierii care nu fac eforturi suplimentare pentru a-si achizitiona singuri astfel de facilitati vor suferi scaderi considerabile ale productiei la hectar, fermele lor devenind neprofitabile. Una dintre solutiile prin care pot merge mai departe chiar si in acest context nefavorabil ar fi dezvoltarea unor modele de agricultura durabila, care sa raspunda provocarilor actuale si viitoare, avand in vedere evolutia galopanta a schimbarilor climatice, respectiv performanta economiei, care raman marcate de incertitudine.
