Cornel Cătoi, rector USAMV Cluj-Napoca
“Eu cred că cel puțin jumătate dintre angajații ANPC Cluj sunt absolventi ai USAMV. Chiar șeful agenției locale de la Cluj, cred că este absolvent de Medicină Veterinară. Din păcate, toți debutanții au salarii mici, 2.000-2.500 lei, dar care vor creste pe măsura vechimii. Orice absolvent poate alege să obțină un echilibru între volumul de muncă și salarizare. Universitățile pot veni în întâmpinarea cererii de resursă umană la solicitarea oricărui partener.”
Ștefan Gadola, președinte HoReCa Cluj-Napoca
““Clujul este la nivelul anului 1994 in materie de turiști. In Cluj, au ajuns anul trecut doar 804 turiști străini, deși Clujul este și centru de afaceri, este incredibil! Și domeniul festivalurilor are de suferit. Sunt mulți artiști care au avut de suferit in ultimii 2 ani.
In străinătate lucrurile sunt cu totul altfel în domeniul restaurantelor. Probabil că în România gradul de vaccinare a afectat activitatea restaurantelor. Dacă vă plimbați prin Cluj, după ora 9 vedeti orașul gol, este straniu. Închiderea restaurantelor la ora nouă a afectat foarte mult activitatea restaurantelor. Sperăm să revenim la o normalitate. Cât priveste forța de muncă, mulți angajați din Horeca au plecat în alte domenii unde exista stabilitate. Am fost în Deltă și la hotel toți angajații erau din alta țară, vietnamezi, thailandezi. Și în alte domenii criza forței de muncă este prezenta, mai ales pentru personal calificat. Simt că nu mai avem scoli, cel puțin în Horeca. În primul rând, nu avem pregătirea profesională, apoi din păcate avem o concurență neloială din partea statului. Salariile de la stat concurează cu cele pe care le dau privații în funcție de posibilitățile afacerii. Acest lucru nu este foarte bun.Ceea ce putem face este sa le oferim un salariu decent, dar să aibă o pregătire profesională bună care să aducă plus valoare”.
Calin Ile, preşedinte Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR)
“Toate țările trec prin ceea ce trecem noi. Perspectivele sunt însă promițătoare pentru zona Clujului. Exista o încredere fata de aceasta zona. Venim după 2 ani de lupta la baioneta ca să salvăm industria aceasta. Cred că am ieșit din asta mai uniți, mai eficienți. Va dura foarte mult pentru a reda clienților încrederea de a consuma. Trebuie sa facem față crizei energetice și a forței de muncă. Dacă criza energetică este temporar, la criza forței de muncă trebuie noi sa fim mai atractivi pentru tineri. Digitalizarea și sustenabilitatea sunt cele două direcții către care se îndreaptă industria noastră. Noi nu vindem camere sau farfurii, ci o stare de bine. De aceea suntem o industrie a zâmbetelor. (…)Tocmai am lansat un ghid al întreprinderilor hoteliere, o analiză pentru cei care vor să investească în industria noastră.Romanii care sunt in structura board-urilor europene foarte rar se oferă să găzduiască ei evenimente internaționale. Aceste evenimente trebuie să aibă și un aspect de show. Nu e doar conferință în sine. Promovarea trebuie făcută uniti, nu disparați in mai multe proiecte. Trebuie să promovăm sub o umbrela mare Romania. Mai este lipsa acelor persoane care să facă un pas in fata. Avem nevoie de oameni curajoși pentru a promova Romania. Stau și mă întreb acum care vor fi rezultatele prezentei României la târgul de la Dubai. Nu cred că există o strategie națională de promovare”.
Adrian Oros, senator, fost ministru al Agriculturii
.Așa este peste tot. Vârfurile trag căruța, unii se fac că împing, iar cei mai mulți stau în căruță. Concluzia este că și în România se poate. Avem oameni valoroși pe care trebuie să-i găsim și să-i punem laolaltă. Avem nevoie de seriozitate și, mai ales, de încredere pentru a ne regăsi speranța”.
Valeriu Tabara, presedinte ASAS
“Horeca exprima o stare a societății, dacă ai terasele goale înseamnă că sistemele sociale sunt blocate. Horeca este expresia stării societății. Polonezii finanțează de la stat transportul cărnii de pasăre. Noi avem cele mai performante sisteme de producție a cărnii de pasare. Și la ce ne-a folosit?”.
Radu Hanga, presedinte Consiliul de Administratie BVB
“Ne dorim să ieșim din zone care știu ce înseamnă piata de capital și să mergem către zone care au nevoie de Bursa de Valori București. Lumea încet. încet se schimbă. Dispar meserii, apar meserii, ajungem să trăim mai multe vieți într-una. Este puțin probabil să mai putem folosi la 60 de ani ceea ce am învățat la 22. Pentru a vedea produse românești pe rafturi, este nevoie de trei elemente – educația, pentru că trebuie să știm să le facem, doi – finanțarea, iar aici banca te întreabă câți bani ai tu. Deci companiile trebuie să fie înainte capitalizate. Al treilea lucru pe care îl știm cu toții este promovarea. Și aici intervine o zonă neglijată a pietei de capital. Când te listezi la bursa, te urci pe o scenă. Bursa, mai ales în vestul Europei, este o oglindă a economiei. Sunt companii din sectoare cu un avantaj economic pentru Romania, precum agricultura, pe care ne așteptam să le vedem listate la bursa”.
Paul Anghel, director ANPC
“În ceea ce privește hypermarket-urile, m-am întâlnit cu conducerea retailerilor germani și francezi. As saluta remedierea unor abateri constatate de către inspectorii noștri. Există foarte mulți operatori economici care au înlocuit vitrinele ruginite, au fost igienizate sau înlocuite. Am descoperit cu plăcere că în Franța la Auchan nu am găsit vitrinele ruginite din România. In Franța, o dată la 5-8 ani, vitrinele se înlocuiesc. La noi, in Romania, se depășește acest termen. La fructe și legume marea majoritate provin de la ei din Franța”.
Andrei Oltean, director de dezvoltare Irum
‘’Avem o fabrică integrată, de la turnătorie, la asamblare are toate procesele tehnice ca să producă un utilaj. Trendul este invers fata de cel de la nivel international, unde marii producători optează pentru externalizare. În 2010, am intrat pe piata utilajelor agricole, practic în altă ligă. Am căutat o colaborare, astfel încât produsul să fie și vandabil. Inițial,, am început colaborarea cu o companie din Belarus. Primele prototipuri au fost niște eșecuri. Ne- am dat seama că avem un centru de cercetare și dezvoltare. Am lansat în 2015 acest centru de cercetare și dezvoltare. Am reușit să repatriem câțiva ingineri români care lucrau în Italia și Germania. După doi ani am reușit să finalizăm primul nostru model. Vrem să ne dezvoltăm pas cu pas, atât pe piața internă, cât și pe cea externă. La utilaje forestiere, suntem unii dintre cei mai importanți producători la nivel mondial. În zona agricolă, avem o producție de 500-600 tractoare, iar pe silvic 200-250 utilaje pe an’’.
Cristina Lorent, TVR International
–“In promovare, se investește foarte puțin. Un produs de foarte buna calitate cu o promovare slabă poate creste foarte greu. Nu ne promovam pentru că nu știm să ne promovam. Nu exista oameni care să vorbească în public și nu sunt școliți pentru aceasta. Numărul evenimentelor cu prezență fizică le numărăm pe degetele de la o mână”.
Stefan Pădure, APAR
“Există o concurență neloială, dar nu neapărat din zona statului, cât din zona gri. Bacșișul, o componentă esențială în industria noastră, în UE este reglementat, în România nu este reglementat, ceea ce din start ne crează un handicap.Din păcate, avem doar 9 produse protejate la nivel european în timp ce țări precum Italia, Franța au jumatate dintre produsele înregistrate la nivel national. Ei finanteaza costul de 35% rezultat în urma drumului de la fabrica la raft. Astfel, se produc dezechilibre în piata. Singura țară care nu finanțează acest segment este Romania.Masa uriașă de oameni din spatele miniștrilor distruge sistemul. Mi-e frică de intervențiile personalului public care blochează. Nu poți face absolut nimic cu acest personal care blochează. Eu cred că putem face o discuție cu colegii din Austria, Italia, Spania. Vom face o întâlnire cu Copa-Cogeca prin martie-aprilie, este un eveniment extrem de important unde este necesară prezența fizică.”
Marcelus Suciu – CEO Grupul Marty Restaurants
‘’Situația este dezastruoasa la firul ierbii, cu comisii, agentii, bani blocati. Mă cuprinde o lehamite. Înotăm într-o mare de incertitudine când vine vorba de fonduri guvernamentale. Ne confruntăm cu criza forței de muncă, creșterea prețului produselor. Ne pierdem într-o zonă de vorbe frumoase, dar nu înțeleg care e zona pragmatică. Vreau să văd niște lucruri pragmatice: 1, 2, 3. Avem lanțuri mari de producție, unde este dezastru. Am vrea sa redăm demnitate, valoare fermierului român. Avem produse minunate care ar trebui sa fie plătite corect. Nu știu dacă business-ul vechi de a face ospitalitate va mai fi de actualitate. Vor fi operatori care vor satisface nevoia de a umple stomacul. Dar partea de ospitalitate, de restaurant pentru suflet trup și minte, acele restaurante trebuie sa ofere altceva și anume experiența. Omul vine cu banii lui munciți din greu și mi-i da mie pentru ridicare sufleteasca intr o lume sumbră, nu este vorba doar despre mâncare’’.
Narcis Pintea, Nar-cheese
“Avem ferma noastră proprie, cu 45 de bivolițe și 30 de vaci. Am inceput in 2019 sa facem telemea, brânză, brânzeturi maturate. Am băgat recent și iaurtul in produs finit. Toate produsele sunt din lapte amestecat de bivoliță și vaca. Suntem micuți, suntem în creștere.Nu pot sa zic că avem un trai foarte bun, pentru că tot ce facem reinvestim. Cum zic elvețienii, orice business are nevoie de cinci ani de zile ca să poată produce beneficii.”
One thought on “Solutii urgente de salvare pentru HoReCa – TransilvaniaFoodSummit 2021, 8-10 decembrie, Cluj”