Romania suspenda exporturile in spatiul extracomunitar (cu precizarile de rigoare de la Ministerul Agriculturii!) la mai multe produse agroalimentare in perioada starii de urgenta, pentru a nu fi pusa in pericol securitatea alimentara a romanilor, a anuntat in data de 9 aprilie Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela. Este vorba de grau, orz, ovaz, porumb, orez, faina de grau, soia, ulei de seminte si zahar, produse de brutarie, de patiserie, biscuiti, turte sau alte reziduuri solide rezultate din produsele din domeniul panificatiei.
O masura previzibila si justificata pana la urma (ne-am fi asteptat la mai mult, ce-i drept), in conditiile in care anul agricol se anunta destul de dificil din cauza fenomenelor meteo extreme precum seceta si inghetul care au calamitat deja suprafete importante.
Pe de alta parte, nu putem face abstractie nici de faptul ca o mare parte din productia de cereale a tarii ia calea exportului. In acest context, pe buna dreptate toata lumea isi pune intrebarea: mai are Romania suficient grau pana la noua recolta?
Ce stocuri exista in depozite?
La acest moment, stocurile sunt destul de mici, dupa cate se pare, pentru ca se apropie noua recolta. Potrivit datelor din piata, la grau, rezervele sunt estimate undeva la 800.000 tone, adica sub 10% din recolta de anul trecut (10 mil. tone).
Necesarul intern de grau pentru panificatie este de circa 250.000 de tone pe luna. Adrian Radulescu, fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii, sustine, insa, ca din informatiile pe care le are, Romania poate sa-si asigure necesarul decat pana in luna iunie, pentru care ar mai fi nevoie de 175.000 de tone de grau. Cat priveste Rezerva de Stat, n-am putut afla nimic, pentru ca este vorba de informatii “strict secrete” pentru jurnalisti, nu-i asa?
Citeste si “Top 600+Cele mai mari exploatatii agricole din Romania“
Consumul mediu lunar de paine in Romania este de 125.000 tone, potrivit datelor Rompan. In 2019, consumul total de paine a fost de 1,4 milioane de tone, media pe cap de locuitor fiind de 78 kg.
Trafic intens la Marea Neagra
In plina pandemie de coronavirus, in porturile romanesti este trafic la greu, mai ceva ca in vremurile bune! Dupa cum stiti, exporturile de cereale ale Romaniei inregistreaza cresteri semnificative de la an la an. In primele trei luni ale acestui an, cand coronavirusul isi facuse simtita deja prezenta peste tot in lume, volumele de cereale traficate prin porturile maritime romanesti atingeau 5.700.721 tone, fata de 4.017.911 tone, in perioada similara din 2019, ceea ce inseamna o crestere de circa 40%. Exporturile au crescut de la 2.155.748 tone, in 2019, la 3.251.299 tone, in acest an, fiind consemnat un avans de circa 50%.
Daca ne uitam si la primele doua luni din acest an, vedem ca prin portul Constanta s-au traficat 8.863.030 tone de marfuri, cu 7,66% mai mult fata de ianuarie – februarie 2019. S-au marit, in primul rand, cantitatile de cereale (+47,03%), ingrasaminte (+32,83%), petrol brut (+232,49%), produse chimice (+57,89%) si produse alimentare (+37,635). Cerealele si semintele uleioase au avut o pondere de 41,61% din totalul fluxurilor de marfuri derulate.
Citeste si Adrian Radulescu: Productia interna poate sa asigure 20-25% din necesar la produsele de baza!
In 2019, prin portul Constanta au trecut 23.470.408 tone de cereale si seminte uleioase, din care 21,3 milioane tone de cereale, un nivel record. Prin terminalele de aici se deruleaza si exporturile agricole ale Serbiei, Ungariei si Bulgariei.
Porumbul, pe primul loc la export
Romania a exportat, in 2019, 6,767 milioane de tone de porumb (locul I la exportul de produse agro-alimentare), in valoare de 1,243 miliarde de euro, comparativ cu 4,68 milioane tone porumb, in valoare de 876,5 milioane euro, in 2018. Pe locul doi s-a aflat graul si meslinul cu 6,18 milioane tone si incasari 1,13 miliarde euro, fiind urmat de seminte de floarea-soarelui – 2,1 milioane tone (757 milioane euro).
In 2018, exporturile de cereale ale Romaniei se ridicau la peste 10 milioane de tone de cereale, adica aproape o treime din productia interna, potrivit MADR.
