Măsuri urgente pentru stoparea căderii agriculturii românești – Transilvania Food Summit, 8-10 decembrie 2021, Cluj

Măsuri urgente pentru stoparea căderii agriculturii românești – Transilvania Food Summit, 8-10 decembrie 2021, Cluj

 

LIVE TransilvaniaFoodSummit

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii  

“Suntem limitați in intervenție legat de Azomures. Ne preocupa situație fermierilor și eliminarea unor factori de risc la adresa lor. Rezolvarea deficitului de balanta comerciala nu poate fi făcută în două săptămâni. Toate programele Ministerului Agriculturii se referă fix la problema balantei comerciale.

Am făcut propunerea atragerii factorilor decizionali europeni pentru a vedea tradițiile românești. Avem lucruri importante de arătat. Suntem producători importanți în balanta comerciala a Europei. Să nu uităm faptul că suntem diversi și trebuie să luptăm pentru specificul nostru că națiune”.

Viitorul agriculturii româneşti trebuie să se bazeze în primul rând pe asocierea fermierilor, astfel încât producţia de materii prime la care noi, iată, în ultimii ani, am arătat că putem excela, dacă ne raportăm la zona vegetală, trebuie să fie integrată în zone de procesare, astfel încât să putem produce cât mai multă valoare adăugată pe baza muncii noastre. Provocările viitoare ale agriculturii la nivel european, dar şi în context internaţional, trebuie să se bazeze pe o cooperare mai strânsă între fermieri, astfel încât să putem să integrăm lanţul de producţie şi să stabilim în acest fel cât mai sustenabil şi mai viabil în activitatea economică derulată.

Cooperativele care funcționează real și aduc plus valoare trebuie sa fi încurajate să producă mai mult.

Viziunea noastră pentru perioada ce urmează se axează pe cele două direcții…planul national strategic…cel de investiții și cel de plăți directe…la nivel national sunt programe destinate creșterii producției, toate programele pe care le vom lansa vor viza zonele cu deficiente din balanta comerciala…programele pentru legumicultura le vom definitiva în perioada următoare, la zootehnie vom lansa programul de reproducție la porc și pasare, ajutorul de minimis trebuie sa continue, avem o potențială penurie de fertilizanți pe care incercam sa o contracaram.

Vom veni cu un pachet legislativ dedicat independenței energetice a fermelor, un pachet pentru tehnologizarea unităților de producție și altul pentru asigurarea capitalului de lucru. Avem programe și pentru combaterea secetei și pentru combaterea grindinei.

Toate fondurile europene și cele naționale trebuie sa vizeze realizarea unor indicatori de performanta chiar și la nivelul gospodăriei țărănești. Indicatorii aceștia specifici gospodăriei țărănești trebuie sa existe pentru că apoi iar vom exporta materie primă și vom importa.

Vom transpune directiva 633 a CE privind concurenta neloiala. Statul român va avea ocazia sa contracareze puterea de monopol a unor comercianți.

Sunt un continuator al tradiției românești. Trebuie luate acele măsuri pentru protejarea gospodăriei taranesti fara a pune în pericol sectorul creșterii porcilor și ne referim la pesta porcina. Legea care stabilește creșterea porcului in gospodăria țărănească va suferi modificări importante la Camera Deputaților.

 Adrian Oros, senator, fost ministru al Agriculturii

“Vor intra produse in Uniunea Europeană din țări care nu respecta green-deal. Aceste alimente ieftine vor fi cumpărate de cetățenii săraci din UE și va fi destabilizată piata. Peste 25 la sută din fondurile europene vor fi alocate compensațiilor pentru green-deal și vor mai rămâne foarte puțini bani pentru investiții..

Din cele 3,6 mil locuri de cazare in fermele de porci avem ocupate acum doar 700.000 de locuri, restul sunt in ferme falimentare. Legea respectivă a fost discutată cu specialiștii, cu crescătorii mici, cu cei mari pentru a se respecta niste reguli minime. Oamenii vor putea să crească în continuare porci in gospodărie, dar daca vor sa-i comercializeze trebuie sa respecte niste reguli minime. Cred că legea trebuie sa treacă așa cum a fost gândită in ultimii 3 ani”.

Profesor Avram Fitiu, USAMV Cluj

“Agricultura ecologica, o fata în zdrențe pe care nimeni nu a vrut sa o vadă și să o audă in Romania. Am auzit că acest sistem nu este performant din punct de vedere social, economic. Europa zice că, gata, de azi uităm de Cenusareasă și o transformăm in Alba că Zăpada. UE zice că trebuie să ajungem la 25%. Dar suntem oare pregătiți? O poate face țăranul? Evident că nu. O face doar consumatorul. Sectorul de activitate ecologică în Europa nu îl face piata privata, ci piața publică. Franța este azi la 22 la sută pe piața publică ecologică. Toți se bat pe 10 mld. euro cât este piata publică in Franța. In Romania, piata publica ecologică e de 370 milioane de euro. Dar, până nu vom avea un consumator care vrea să mănânce mâncare de calitate nu vom putea mișca acest lucru…Cum stam noi astăzi? 2-3%. Cum ajungem la 25 la sută de mâine sau chiar să devenim campioni in Europa? Transferam pajiștile montane la agricultura ecologică și avem animale crescute ecologic. Și nu-i supărăm nici pe marii producători. CE spune că 70% din cancere la nivel european provin din tubul digestiv, deci din mâncare. Trebuie sa eliminăm din Codex substanțele chimice”.

Liviu Balta, Colina Farms

“Avem 600 de mii de mp de sere și facem pe an 200.000 de euro din legume certificate bio. Avem peste 50 de tipuri de legume și verdețuri. Ferma este concepută pe modelul farm to fork. Trebuie un sprijin din mai multe părți pentru a sprijini aceste ferme. Băncile din Romania nu vor să finanțeze infiin’area de ferme și solarii. Am aflat cu stupoare că în România sunt doar 400 de hectare de solarii certificate bio. Ar trebui sa fie 400 in fiecare judet”.

Ioan Gociman, Asociația Aberdeen Angus

“Este o ambiție a unor politicieni de la Bruxelles…nu s a făcut o analiză economică…cât de afectati vor fi fermierii europeni de către PAC. Fermierii europeni vor fi foarte afectați. Sperăm să nu se materializeze acordul cu țările sud americane din MERCOSUR care sa exporte produse agricole fara taxe în UE”.

Sorin Ignat – Director Agribusiness Banca Transilvania  

“Vedem în toată piata forme asociative de succes, important este ca atunci când te asociezi să-ți definești un scop clar. Am identificat împreună cu partenerii noștri forme de finanțare la care nici nu ne gândeam acum câțiva ani. Dacă gândești cooperativa ca motor de creștere sunt premise de a creste sănătos. Cooperativa trebuie privită ca orice alt business, nu doar ca o forma de cumpărare mai ieftina a inputurilor. Nu trebuie uitate nici asocierile de reprezentare pentru a putea schimba ceva la nivel de mecanisme și de legislație”.

Alina Baba, Asociatia GAL Napoca Porolissum

“Suntem 283 de GAL-urî la nivel national. Vom ajunge la o depopulare in mediul rural. Trebuie găsit echilibrul pentru a duce bani și către fermieri, dar și realizarea unei infrastructuri sociale in mediul rural pentru a creste calitatea vieții. Un tânăr nu va lucra intr- o ferma, daca nu are ce să facă la tara. O familie nu va rămâne la tar,a daca nu exista o grădiniță pentru copii. Dacă nu vom face aceasta, vom aduce emigranți sa lucreze in agricultura. Pentru că nu vom mai avea populație locală”..

Nicu Bumb, director executiv Mirdatod

“Colectam lapte de la peste 4.800 de producători locali, majoritatea cu o medie de cinci vaci….Vin produse ieftine de afara, cașcaval la 9 lei kilogramul făcut din ulei de palmier și ulei de balenă, cum sa faci cașcaval la prețul acesta, când pentru un litru de cașcaval ai nevoie de peste 11 litri de lapte, iar prețul laptelui este de 2,3 lei/litru la poarta fabricii?! Cașcavalul acela de afara n-a văzut laptele, decât când a trecut tirul pe langa o turmă de vaci…60 la sută din laptele colectat, noi îl plătim la 15 zile”.

Cooperativele care funcționează real și aduc plus valoare trebuie sa fi încurajate să producă mai mult.

Ioan Ladosi, APCPR

“Sunt aici că sa vorbesc despre un sector aflat în coma. Între 2017 și 2021 pierderile statului român din cauza pestei porcine sunt de circa 1,5 miliarde de euro. S-au pierdut 83.000 de scroafe de reproductie”.

George Sava, fermier

..La ora actuala in Europa doar 17 la sută dintre ferme aparțin tinerilor fermieri…că sa le poată prelua tinerii trebuie să aibă niste avantaje intr-o piata sălbatică…tendința europeană este de a comanda inca produsele in supermarket-urî…O ferma singura nu poate intra pe piata…Vorbim despre cooperative, se încearcă integrarea gospodăriilor populației în cooperative pentru a urmări trasabilitatea produselor…Tinerii vor sa se asocieze, dar au parte de tot felul de piedici, cea mai mare piedica este accesul la fondurile europene și la asigurarea cofinantarii”.

 Alin Prunean, Comisia pentru Agricultură, Camera Deputatilor

“Eu nu cred că așa zisa Lege a Porcului are de-a face cu pesta porcina. In lege se prevede de compensații pentru fondurile cinegetice. Cum adică, dacă recoltez un mister, pun mana pe el și apoi merg în oraș, cum sa vii cu o lege în care sa spui că pentru fiecare mistreț împușcat dam 900 de lei? Vreau să știu dacă crescatorii industriali de porci sunt afectați de crescatorii casnici? Eu nu cred că sunt afectati”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *