Produsele alimentare cu dublu standard de calitate constituie de ceva vreme un subiect care a incins spiritele la nivel european, dupa ce mai multe state din estul Europei l-au adus in discutie.Romania s-a aflat printre tarile care au semnalat, si nu de putine ori, nereguli in ceea ce priveste compozitia produselor vandute local raportat la tarile de origine ale companiilor producatoare. Pare incredibil, dar dupa ce oficialii de la Agricultura s-au batut cu pumnul in piept ca vor face lumina in acest caz, tara noastra nu este interesata sa participe la unstudiu realizat la finele anului trecut de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Si noi, consumatorii de rand, ce sa mai intelegem?
Toate statele membre ale UE au fost invitate sa colecteze informatii cu privire la compozitia produselor alimentare selectate oferite pe pietele lor. Nouasprezece state membre ale UE au transmis informatii cu privire la 113 produse de marca si 15 produse sub marci proprii ale distribuitorilor. Intr-o prima etapa, aceasta analiza se bazeaza pe informatiile care figureaza pe etichetele produselor si pe aspectul partii din fata a produselor, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Raportul va oferi o baza mai buna pentru discutarea standardelor de calitate duble in UE. Cu toate acestea, sunt necesare masuri si cercetari suplimentare pentru ca evaluarea sa fie mai reprezentativa, iar legatura dintre compozitie si calitate sa fie mai bine inteleasa.
Citeste si APIA: 66.323 fermieri vor fi verificati de la 1 iulie
La sondaj au participat urmatoarele state membre: Bulgaria, Croatia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania si Ungaria.
Principalele constatari
Studiul a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest esantion nu este, insa, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piata UE. Studiul a constatat ca:
• In marea majoritate a cazurilor, compozitia corespundea modului in care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din fata a ambalajului si compozitia identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al partii din fata a ambalajului, faptul ca in diferite tari ale UE compozitia lor era diferita.
• 9% din produsele prezentate ca fiind aceleasi in intreaga UE aveau in realitate o compozitie diferita: partea din fata a ambalajului era identica, dar compozitia produselor era diferita.
• Alte 22% din produse erau prezentate in mod similar, dar aveau o compozitie diferita: partea din fata a ambalajului era similara, insa compozitia produselor era diferita.
• Utilizarea aceluiasi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compozitie diferita nu urmareste un model geografic consecvent. De asemenea, diferenta de compozitie a produselor testate nu constituie neaparat o diferenta in ceea ce priveste calitatea produsului.
