Acordarea fondurilor europene catre statele membre nu se va mai realiza pe baza conformitatii cu reguli detaliate stabilite la nivel european, ci pe baza performantelor realizate de fiecare stat membru, in viitoarea PAC. Principalul trend in evolutia agriculturii este favorizarea agriculturii verzi, potrivit informatiilor furnizate FoodBiz de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Pachetul de reforma privind Politica Agricola Comuna a fost lansat de catre Comisia Europeana in luna iunie 2018 si a facut obiectul unor ample dezbateri in cadrul consiliului Uniunii Europene si in cadrul Parlamentului European, in calitate de co-legislatori. Modelul propus de Comisia Europeana pentru perioada de programare 2021-2027 este unul nou, care marcheaza trecerea de la modelul bazat pe conformitate la modelul bazat pe performanta.
Acest lucru presupune faptul ca acordarea fondurilor europene catre statele membre nu se va mai realiza pe baza conformitatii cu niste reguli detaliate stabilite la nivel european, ci pe baza performantelor realizate de fiecare stat membru, in conformitate cu un plan national strategic, elaborat de statul membru si aprobat de Comisie.
Astfel, Planul national strategic va cuprinde toate tipurile de subventii stabilite de statul membru si finantate din cele doua fonduri, FEGA si FEA, conditiile de acordare, fondurile alocate si indicatorii de monitorizare, in mod similar Programelor Nationale de Dezvoltare Rurala actuale.Astfel se asigura coerenta politicilor atat in cadrul viitoarei PAC, cat si cu alte politici ale UE.
Discutiile privind adoptarea celor trei regulamente incluse in pachetul de reforma sunt intr-un stadiu avansat, dar indiferent de forma compromisului referitor la noua Politica Agricola Comuna (PAC) la care se va ajunge intre Consiliu, Comisie si Parlament, exista cateva directii clare care trebuie urmate de statele membre.
Principalul trend in evolutia agriculturii este favorizarea agriculturii verzi, prin implementarea eco-schemelor, pentru care statele membre ar trebui sa aloce cel putin 20% din pachetul pentru plati directe. Eco-schemele pot consta in plantarea de perdele forestiere, agro-silvicultura, o mai mare rotatie a culturilor, digitalizarea si agricultura de precizie, culturi de plante care retin in sol mai mult CO2 etc. Aceste scheme trebuie decise de stat, iar fermierul isi va putea alege ce i se potriveste mai bine.
Acest lucru presupune si o schimbare a paradigmei de gandire si a modalitatii de a face agricultura pentru fermierul roman, iar acest lucru presupune implicarea autoritatilor prin campanii de informare si constientizare a fermierilor si intarirea serviciilor de consultanta agricola.
De asemenea, pachetul de reforma propus mai are o serie de implicatii asupra administratiilor statelor membre, determinate de subsidiaritatea crescuta, care poate incarca mult administratiile statelor membre si, asa cum au semnalat principalii actori din domeniu, exista riscul de renationalizare a politicii agricole.
