Fermierii acuză: Mafia consultanților ne vămuiește de 30% din fondurile europene

Fermierii acuză: Mafia consultanților ne vămuiește de 30% din fondurile europene

 

plug_cu_boiMarius Serban
La distribuirea banilor europeni pentru agricultură încă funcționează sistemul feudal. Punerea pe picioare a unei afaceri cu fonduri europene în agricultură este teribil de complicată, spun fermierii. De vină ar fi lipsa unui sistem eficient de absobție a fondurilor, care favorizează mai mult consultanții și selecția defectuoasă a proiectelor. De asemenea, agricultorii acuză și ”feudalizarea” fondurilor europene, dirijate către clientela politică. Accesarea fondurilor europene este o utopie pentru fermierii români. La cum arată sistemul acum, ai nevoie de foarte mulți bani pentru a te gândi să accesezi fonduri UE. În Spania, de exemplu, lucrurile stau cu totul altfel. Ei au niște proiecte standard pentru micii fermieri. Venea omul și zicea: am cinci hectare de teren și o vacă. La ce proiect m-aș putea încadra? Și autoritatea de acolo îi făcea toate actele pe loc, nu trebuia să mai alerge pe la zeci de instituții pentru tot felul de documente”, a declarat pentru Agrointel Daniel Ciobanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău.

La noi, în schimb, s-a dezvoltat, în timp, o adevărată industrie a consultanței pentru accesarea de fonduri europene, care a denaturat chiar scopul programelor europene pentru agricultură.

”La noi, fermierul este obligat să alerge pe la instituțiile statului pentru tot felul de documente iar apoi să scoată bani din buzunar pentru consultanți. Există deja o adevărată castă a consultanților, o adevărată industrie, dezvoltată tocmai pentru că statul a refuzat să se implice în simplificarea procedurilor. Am ridicat această problemă la o conferință și imediat mi-a sărit în cap un consultant pe proiecte europene. Mi-a zis apoi că are 60-70 de angajați și că face proiecte pe bandă rulantă. Consultanții, nu fermierii sunt adevărații beneficiari ai fondurilor europene pentru că percep comisioane de până la 30% din valoarea proiectului”, adaugă Ciobanu.

Pe lângă deficiențele legate de consultanță, există grave disfuncționalități și la selecția proiectelor.

”Fondurile europene sunt câștigate mereu cam de aceeași în fiecare județ. Multe dosare sunt declarate neeligibile, chiar dacă rămân bani. Nu există un sistem de monitorizare a celor care își fac treaba defectuos sau cu rea-voință”, a mai spus Ciobanu.

Agricultorii susțin că fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii de dimeniune mică sau medie, ci doar de marii fermieri care dețin complexe integrate, au conexiuni politice și accesează alte linii de finanțare.

”Fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii mici sau medii. Este o iluzie. Începi să demarezi proiectul 1-2 ani iar apoi constați că nicio bancă nu-ți finanțează partea ta de 20-30%. Apoi, consultantul trebuie plătit chiar dacă tu nu ai certitudinea că proiectul este eligibil. Clauzele de eligibilitate se schimbă mereu. De exemplu, îți cer instalații de udare, chiar dacă nu există sistem de irigații în zonă. Sau, îți cer moară chiar dacă proiectul tău n-are legătură cu producția finală. Eu nu conosc cazuri de fermieri mici care să fi avut succes cu fondurile europene”, a declarat pentru Agrointel, Ion Mănăilă, președintele Asociației de Marketing și Consultanță Agricolă ”ASOMAR” Teleorman.

Au existat, de asemenea, grave deficiențe și în alocarea fondurilor europene pentru programele de modernizare inițiate de primăriile de la sate, potrivit fermierilor. De exemplu, în martie 2011, primăriile din țară aveau depuse proiecte totale în valoare de 7,5 miliarde de euro. Numai că acestora nu li s-a spus de la început că fondurile alocate acestui program sunt de doar 1,4 miliarde de euro iar autoritățile au continuat să primească dosare. Rezultatul: proiecte în valoare de 6 miliarde de euro aruncate la coș. Asta înseamnă minim 600 de milioane de euro care s-au dus pe consultanți și avizări.

Oficialii Băncii Naționale a României au atras recent atenția asupra pericolului ”feudalizării” fondurilor europene în România, prin crearea unor adevărate filiere prin care autoritățile județene dirijează acești bani către clientela politică.

Fermierii români s-au plâns nu o dată de lipsa de finanțare – subvenția la o treime față de fermierii din vest, lipsa creditării din partea băncilor, imposibilitatea accesării fondurilor europene, etc, lucruri care îi pun în imposibilitatea de a concura de la egal la egal cu agricultorii din vest.

În condițiile în care peste 80% dintre fermieri apelează la credite-furnizor pentru efectuarea lucărilor agricole curente, nu este de mirare că asistăm la un proces accelerat de vânzare a terenurilor către străini, sprijiniți puternic de sistemul bancar din țara de origine și de politicile coerente de încurajare a achiziției de terenuri înafara granițelor, susținute de statele lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *