De ce este ideal silobagul pentru depozitarea culturilor ecologice? Doua intrebari care si-au gasit raspunsurile in cadrul evenimentului online „Creste-ti profitul in fermă. Alege depozitarea in silobag!”, organizat de Grain Bags Romania, pe 17 martie 2021, pe Zoom si pe pagina oficiala de Facebook. (https://www.facebook.com/events/1066112850529847). Au fost prezenti Vlad Anania, inginer Orgapic, Ionel Apostu, director divizia Silozuri Prutul SA, Emil Bercaru, din cadrul companiei Bunge, Dan Nicolae, manager silozuri Expur SA, Dragos Anghelache, fermier care lucreaza teren in judetul Vrancea, Cristi Grigore, fermier care lucreaza 600 de ha, Dacian Sabau, fermier care lucreaza in sistem ecologic, Felicia Tulai, administrator Luna Solai, Laura Dosoftei, administrator Optim Agro Total.
Toate detaliile despre folosirea tehnologiei silobag au fost oferite de Narcis Ranghiuc, directorul general al Grain Bags Romania, punandu-se accent pe beneficiile acesteia. Afirmatiile sale au fost intarite de catre declaratiile celor invitati la discutie. Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Tudor Calotescu.
„In silobag se mentine calitatea – aspect esential in depozitarea recoltei ecologice”
La depozitarea in silobag, comparativ cu cea traditionala, ai siguranta ca ceea ce ai stocat nu va fi contaminat sau alterat, iar semintele vor putea fi vandute avand aceeasi calitate ca in momentul depozitarii. Iar acesta este un lucru important, in special cand vorbim de produse ecologice, susține Vlad Anania, inginer in cadrul companiei Orgapic.
„In ultimii doi ani, am depozitat in silobaguri cu pierderi minimale si cu o productie care s-a mentinut excelent. Am avut pierderi intre 1% – 2%, cauzate de atacurile de la animale, in special de soareci. Cel mai important fapt este ca se mentine calitatea produsului, chiar si pe o perioada mai indelungata”.
Agricultura ecologica este mult mai solicitanta decat cea conventionala, afirma Vlad Anania. Este influentata de conditiile meteo, de tehnica folosita, utilajele speciale utilizate, cat si de buna cooperare cu ceilalti fermieri din zona pentru a evita erbicidarile accidentale. „La ecologic trebuie sa fii atent si sa prinzi perioada optima de semanat, sa alegi semințe de calitate si sa inchizi lantul cu depozitarea, pentru ca apoi sa vinzi produsele la o calitate care sa satisfaca clientul”.
De asemenea, acesta a mentionat ca una dintre problemele cu care se confrunta in momentul de fata este ca in Romania, nu prea gaseste firme care sa preia productie ecologica, iar din acest motiv marfa merge la export.
„Solutia de depozitare in silobag este una castigatoare pentru cei care nu gresesc la calcule”
Reprezentantii companiei Prutul SA au in plan sa stocheze peste 40.000 de tone de floarea soarelui in silobag, dupa cum a afirmat in cadrul evenimentului online, Ionel Apostu, director divizia Silozuri. Acesta a detaliat faptul ca semintele de floarea soarelui pe care le-a depozitat pana acum s-au mentinut extraordinar in silobag din septembrie pana in martie, in conditiile in care capetele au fost etansate asa cum trebuie.
„Prin depozitarea in silobaguri crestem capacitatea de depozitare la spatiile pe care le avem, asta inseamna ca reducem costurile pe medie, pe locatie, un factor pozitiv in fata unor competitori care sunt din ce in ce mai agresivi. Constatam ca in afara cresterii capacitatii de depozitare, creste si numarul de fluxuri de recepte, deci creste capacitatea de receptie pe fiecare locație cu aceste fluxuri. Verificarea calitatii stocului, verificarea evolutiei, calculul scazamantului, ne arata ca solutia prin depozitarea in silobag este una castigatoare pentru cei care nu greșesc la calcule.
In urma cu doi ani, am avut floarea soarelui in silobag si nu am depasit pierderi de 0,2%, iar daca ai depasit acest procent in silobag inseamna ca ai o eroare in tehnologia de depozitare. Pe cand la silozul clasic, atat metalic cat si de beton, pierderile prin aerare sunt undeva de la 0,6 pana la 1,2%, depinde de tehnologie, de numarul de ore de aerare, de temperatura, umiditate etc. Daca punem 500 de dolari X 0,5% diferenta de pierdere, inseamna deja 2,5 dolari doar din scazaminte”.
Bunge a depozitat peste 5.000 tone de rapita in silobag
„Folosim tehnologia silobag de 6 ani si consideram ca rapita sta depozitata foarte bine astfel. Am stocat anul trecut, peste 5.000 de tone in locatiile noastre. Produsele au fost depozitate la o umiditate destul de mica, 8% si 2%, corp strain. Noi alegem sa depozitam la umiditati cat mai mici, pentru a elimina orice risc. Iar perioada medie de depozitare este intre 7 si 8 luni”, a declarat Emil Bercaru, din cadrul companiei Bunge, in interventia sa din online.
„Anul acesta, ne-am cumparat utilajul de insilozat”
Dragos Anghelache face agricultura in judetul Vrancea si de mai bine de 3 ani, depoziteaza grau in silobag.
„Anul acesta ne-am cumparat si noi utilajul de insilozat, deoarece avem in plan sa marim capacitatea de insilozare pe partea de silobag. Pana acum, am depozitat doar grau in silobag, noi si procesam o parte pentru ca avem o moara de faina, iar faina o valorificam in cadrul brutariei.
Ne-am propus insa, sa mai punem si rapita si floarea soarelui in silobag, in functie de productia pe care o vom avea”.
De asemenea, de anul acesta, fermierul are in plan sa implementeze si o mica suprafata de culturi ecologice.
Primul client Grain Bags Romania: „Cine nu incearca, nu castiga!”
Cristi Grigore lucreaza 600 de ha, iar tot ce recolteaza depoziteaza in silobag. Acesta a fost invitat in cadrul evenimentului nostru online si nu a ezitat sa ne expuna experienta sa in folosirea sistemului.
„Primul silobag montat in Romania, de Grain Bags Romania, a fost la noi in curte. Am depozitat atunci, acum 6 ani, 200 de tone de grau. In momentul de fata, mai avem in jur de 800 de tone de porumb depozitat la o umiditate de 14% si 19%. Puteti testa cu incredere, cine nu incearca nu castiga!”
Acesta a mai adaugat faptul ca, prin depozitare a reusit sa primeasca un pret mai avantajos la vanzare. De exemplu, a vandut la sfarsitul lunii ianuarie 2021, floarea soarelui cu 2,37 lei/kg, iar daca o vindea la recoltare putea obtine doar 1,7 lei/kg.
