Azotul este unul dintre elementele indispensabile unei bune dezvoltari a plantelor si realizarii unor recolte bogate. Pe de alta parte, utilizarea in exces duce la poluarea apei de baut din fantani, precum si a apelor de suprafata. Asadar, arta unui agricultor intelept si responsabil consta tocmai in a gasi si a pastra un raport optim intre necesarul de azot al culturilor in diverse stadii de dezvoltare, azotul deja existent in sol si cantitatile pe care le administreaza suplimentar.
Situatia ideala este aceea in care cantitatea de azot din sol, la care se adauga cea administrata suplimentar, este egala cu necesarul plantei. Astfel, nu exista surpulus care sa se infiltreze in panza freatica, potrivit apanoastra.ro.
Reguli de calcul
Pentru a veni in ajutorul fermierilor, Codul de bune practici agricole (CBPA) stabileste modul de calcul al cantitatilor de azot care urmeaza a fi administrate. Pentru ca se intalnesc mai multe situatii, si modul de calcul este diferit.
Citeste si Recomandarile MADR privind aplicarea de ingrasaminte la culturile infiintate in toamna
Cel mai bun caz este considerat acela cand se intocmeste planul de fertilizare pe baza unei cartari agrochimice a terenurilor. In acest caz cantitatea de azot necesara pentru suplimentarea celui deja existent in sol se calculeaza tinand cont de rezultatele cartarii, de productia planificata, dar si de recolta culturii anterioare.
Pentru situatiile in care nu exista o astfel de cartare – cel mai des intalnite in cazul micilor fermieri – CBPA stabileste cantitatile maxime de ingrasamant ce pot fi aplicate, bazate pe necesarul pentru realizarea unei productii echivalente cu media ultimilor zece ani, la nivel national.
In plus, CBPA prevede cantitati diminuate de ingrasamant pentru terenurile cu o panta de peste 12%, pentru ca pe asemenea sole spalarea se face mult mai rapid.
In tabelele urmatoare, preluate din CBPA, va prezentam cantitatile maxime de azotati recomandate pentru diferite culturi, pe terenuri cu panta sub 12 %:
Tabel cu cantitatile maxime de azot admise pe hectar si pe an pentru terenuri cu panta de peste 12%
In concluzie, respectand recomandarile Codului de bune practici agricole, putem obtine atat productii optime, cat si sa contribuim la reducerea poluarii apelor cu nitrati proveniti din fertilizantii utilizati necorespunzator.
Sursa: Apa Noastra
