Daca anul trecut, criza lemnului de foc a afectat puternic mii de comunitati locale din Romania, anul acesta situatia este mult mai grava. Criza artificiala de resursa lemnoasa din Romania a declansat haosul in piata lemnului de foc. Este afectata in primul rand populatia care isi permite cu greu sa plateasca pretul exagerat, dar si intreaga industrie a lemnului din Romania, care falimenteaza, platind preturi pentru resursa cu 10-20 % mai mult decat cele mai mari preturi din Europa, dupa cum au declarant participantii la Forumul Padurilor, organizat de Fordaq.
Ca rezultat al modificarii Codului Silvic in 2017, volumul de masa lemnoasa oferit la licitatiile principale de catre RNP- Romsilva a scazut cu 30 %. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a vazut in preturile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte si in 2018: de la 185 lei/mc in medie in 2017, preturile medii de adjudecare au sarit la 250-300 lei/mc pentru 2018 la licitatiile organizate de Romsilva. Daca astazi lemnul are un pret prohibitiv pentru populatie si pentru industrie, iar cresterea intre preturile medii de 71 lei/mc in 2011 si 185 lei mc in 2017 a fost de 250 %, cresterea preturilor pentru 2011- 2018 va fi de 413 % !
Efectul imediat al modificarii Codului Silvic si al regulamentului de valorificare a masei lemnoase va fi, deci, o criza economica in industria lemnului si agravarea crizei lemnului de foc.
Culmea este ca si din punct de vedere al mediului este o abordare contraproductiva, directionarea resursei de masa lemnoasa, prioritar catre lemn de foc este o greseala.
“Padurile fixeaza carbon. O tona de masa lemnoasa = o tona de CO2 fixata. Prin ardere, CO2 este din nou eliberat in atmosfera. Din punct de vedere al angajamentelor Romaniei pe linie de combaterea schimbarilor climatice, trebuie sa utilizam resursa de masa lemnoasa pentru realizarea de produse cu durata lunga de viata in industria lemnului- case de lemn, constructii, mobila- ideal in produse pe care sa le exportam sau in produse care inlocuiesc alte materiale cu amprenta ecologica mult mai mare pentru obtinerea lor – otel, beton”- arata una dintre concluziile Forumului Padurilor.
“Trebuie sa sustinem folosirea lemnului in produse de lunga durata, o coordonata pe care nu o vad sustinuta la nivel national in politicile publice. Noi incercam de 3 ani sa lamurim toate ministerele ca solutia este transformarea unei cantitati de lemn de foc sistematic in pelete si arderea in cazane cu eficienta de 80 %, nu 10-15 % ca in cazul arderii lemnului de foc. Ati vazut ce s-a intamplat iarna trecuta si veti vedea ca se va intampla si iarna aceasta, deja s-a facut restrictionarea lemnului de foc, in orasele in care lemnul se dadea cu camionul, acum se da cu rastelul si toata lumea baga in priza tot ce gaseste sa se incalzeasca cat este frig. Asa cum in iarna trecuta a fost un pericol sa sara sistemul energetic in aer, datorita restrictionarii cantitatii normale de lemn de foc, vom avea si anul acesta efecte in alte domenii. Ca urmare, apelul nostru, al patronatului este sa-i sprijinim pe toti investitorii, fie pentru culturi energetice, fie in producerea de pelete si sa integram acest lant, astfel incat sa avem un plan logic si normal pentru utilizarea lemnului de foc. In alte tari a disparut din utilizare si este interzisa utilizarea chiar si din semineele luxoase, iar noi ne mandrim ca ardem lemn de foc in soba. Lemnul este o resursa pentru care cred ca trebuie sa luptam cu totii si sa o gestionam bine din punct de vedere a valoarii adaugate” – spune Cristian Parvan, presedintele PIAROM.
Circa 3,5 milioane de gospodarii, aproape jumatate din totalul gospodariilor din Romania, majoritatea situate in zone rurale, se incalzesc cu lemn de foc, utilizand sobe vechi, neperformante, cu un consumul urias de lemne anual, estimat la 18 milioane de metri cubi. Desi administreaza aproape jumatate din padurile Romaniei, Romsilva a vandut anul trecut doar un milion de metri cubi de lemn de foc pentru populatie.
Potrivit unei analize a Ministerului Apelor si Padurilor , efectuata in prima parte a anului, la nivel national au fost identificate 3.683 de comunitati locale, situate in raza a 2.035 unitati administrativ-teritoriale, dependente de lemnul de foc pentru incalzirea locuintelor. Criza lemnului de foc se accentueaza odata cu instalarea iernii, iar pretul arde la buzunar. Codul Silvic, schimbat anul acesta, prevede ca primariile sa faca liste cu cei care folosesc lemn pentru incalzire si sa ceara cantitatea respectiva de la Ocolul Silvic aferent, insa in multe zone deficitare in paduri precum sudul tarii, pur si simplu nu exista volum de redistribuit din zone cu paduri excedentare, de catre Romsilva, prin mecanismul prevazut de Codul Silvic. Ce va face populatia in aceste zone?
“Criza de resursa este artificiala, cauzata de blocajele din administrarea padurilor private si lipsa finantarii sectorului forestier prin Programul National de Dezvoltare Rurala. Este nevoie de o schimbare totala de optica, trecerea de la suprareglementare, supracontrol si subfinantare la o viziune de dezvoltare durabila in domeniul padurilor si al valorificarii resursei de masa lemnoasa. Urgenta zero: Codul Silvic si Regulamentul de valorificare a masei lemnoase trebuie modificate pana in vara anului 2018, inainte de a provoca pierderi economice irecuperabile economiei forestiere si de a bulversa complet piata lemnului in 2018” – spune Catalin Tobescu, Fordaq Romania.