Cum nu mai au voie sa foloseasca substante pentru combaterea rozatoarelor, care fac ravagii in culturi, mai ales in anii secetosi, fermierii se descurca pe cont propriu. Asa de exemplu, recurg la tot felul de metode, cum ar fi momeli din paine si antigel, care pentru moment, cel putin isi dovedesc utilitatea.
Din pacate, fermierii raman cu paguba, pentru ca nu exista despagubiri pentru pierderile produse de rozatoare in culturile agricole, in lipsa legislatiei (la mistreti legea a aparut in ianuarie 2023!) s-a reusit. Mai mult, nici asiguratorii nu incheie polita la daunatori.
“La noi s-a renuntat la substantele care combateau rozatoarele. In general, scoaterea substantelor este asociata cu lucrari minime, fara aratura, iar cumulat cu seceta, toate acestea fac ca atacul daunatorilor sa fie pronuntat… (…) Se mai poate face ceva, cel putin noi in cadrul asociatiei, incercam sa nu efectuam lucrari noaptea, sa aram ziua, pentru ca din spate vin pescarusii si incep sa adune soarecii in timp real. Apoi, ar trebui facut un asolament, noi nu avem un asolament, practic, punem 3-4 culturi si le tot repetam, nu avem piata pentru produse leguminoase, este o problema de context”, a declarat pentru Ziarul Puterea Mircaea Chipaila, un fermier din judetul Constanta care lucreaza 500 ha de teren agricol la Poarta Alba.
De voie, de nevoie, fermierii se descurca care cum pot si apeleaza la solutii chiar si ceva mai ecologice, daca le putem numi asa.
“Cred ca vom gasi solutii si bio. De exemplu, eu care practic agricultura bio, realizez niste momeli din paine cu antigel, daca puteti crede asa ceva, substante care nu ne ajuta foarte mult, dar mai ne scapa de rozatoare in spatiile de depozitare. Substantele foarte toxice nu au fost interzise ca o nebunie la tot ce se intampla, au niste efecte secundare, pot ajunge in produsul finit”, a mai afirmat Chipaila.
In judetul Constanta, pagubele produse de rozatoare ajung undeva pana la 10% din productie, fiind mai mari in general in anii secetosi.
Probleme sunt si in Teleroman, mai ales la cultura de rapita.
“La cultura de rapita, pagubele produse de soarecii de camp pot sa ajunga pana la 50%, fiind vorba de o cultura care nu se regenereaza la fel ca graul. Probleme sunt in special la culturile de toamna. Aceste rozatoare nu pot fi combatute si nici nu exista despagubiri”, a declarat pentru Puterea Alexandru Haita, un fermier din localitatea Calinesti din Teleorman.
El administreaza peste 1.000 ha de teren agricol si face parte dintr-o cooperativa care reuneste fermieri care in total muncesc suprafete ce depasesc 20.000 ha de teren agricol.
